chemare în judecată a altor persoane, instituţie procesuală care conferă părţilor posibilitatea de a solicita introducerea în proces a terţilor care ar putea pretinde aceleaşi drepturi ca şi reclamantul. C.j.a.p. contribuie la o bună administrare a justiţiei, întrucât face posibilă soluţionarea unor pretenţii ce decurg din aceleaşi raporturi juridice, într-un singur cadru procesual. Cererea privind c.j.a.p. este considerată ca o veritabilă acţiune civilă; ea este supusă cerinţelor de formă şi de fond prevăzute de lege pentru cererea principală. C.j.a.p. poate fi utilizată doar dacă terţul ce urmează a fi introdus în proces poate pretinde aceleaşi drepturi ca şi reclamantul; în aceste condiţii, terţul introdus în proces va dobândi calitatea de reclamant, iar nu de pârât; de altfel, legea îl consideră pe terţ ca fiind un intervenient principal, calitate ce nu reprezintă altceva decât o varietate a poziţiei procesuale de reclamant; terţul introdus astfel în proces va avea drepturile şi obligaţiile recunoscute de lege intervenientului principal; el dobândeşte, din momentul introducerii în proces, independenţă procesuală, având posibilitatea de a decide, în principiu, asupra renunţării la judecată ori la dreptul pe care l-ar putea pretinde. Cererea pentru c.j.a.p. poate fi promovată numai în faţa instanţelor de fond; reclamantul are posibilitatea de a promova o asemenea cerere până la închiderea dezbaterilor, iar pârâtul odată cu întâmpinarea sau cel mai târziu la prima zi de înfăţişare; nerespectarea termenelor menţionate atrage sancţiunea judecării separate a cererii privind c.j.a.p. de acţiunea principală, cu excepţia cazului în care părţile consimt să se soluţioneze împreună. Cererea privind c.j.a.p. se comunică de instanţă atât terţului ce urmează să fie introdus în litigiu, cât şi părţii potrivnice; în acelaşi timp se vor trimite terţului copii după cererea principală, după întâmpinare şi după înscrisurile de la dosar. Cererea de c.j.a.p. se judecă odată cu acţiunea principală; hotărârea ce se va pronunţa trebuie să cuprindă soluţii privitoare atât la cererea principală, cât şi la c.j.a.p. Dacă soluţionarea cererii privind c.j.a.p. ar putea conduce la tergiversarea judecăţii, instanţa are posibilitatea de a dispune disjungerea ei, spre a fi rezolvată separat. C.j.a.p. determină unele efecte asemănătoare intervenţiei principale. Aceste efecte se referă, în esenţă, la: a) dobândirea de către terţ a calităţii de parte; b) prorogarea competenţei instanţei sesizate; c) obligaţia terţului de a lua procedura în starea în care aceasta se află în momentul introducerii sale în proces. C.j.a.p. determină, în anumite împrejurări, şi un etect specific, respectiv scoaterea din cauză a pârâtului care recunoaşte pretenţiile deduse în justiţie. Efectul menţionat se poate produce doar dacă pârâtul ce este chemat în judecată pentru o pretenţie bănească recunoaşte datoria şi declară că doreşte să o execute faţă de cel care îşi va stabili judecăto-reşte dreptul; pentru scoaterea pârâtului din cauză mai este necesar ca acesta să depună suma datorată. După scoaterea pârâtului din proces, judecata continuă între reclamant şi terţul introdus în cauză; în final, prin hotărâre, instanţa va atribui suma consemnată de pârât aceleia dintre părţi care a dovedit că este titularul creanţei.
Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:
Comentarii despre Chemare în judecată a altor persoane
