Comitetul creditorilor în procedura insolvenţei
| Comentarii |
|
comitetul creditorilor în procedura insolvenţei, un comitet desemnat, prin încheiere, de către judecătorul sindic, după întocmirea tabelului preliminar de creanţe, în cazul în care sunt mai mulţi creditori. Comitetul este format din 3-5 creditori dintre creditorii cu cale mai mari creanţe garantate, bugetare şi chirografare. Dacă din cauza numărului mic de creditori judecătorul-sindic nu consideră necesară constituirea unui c.c., atribuţiile comitetului vor fi exercitate de adunarea creditorilor. în baza propunerii creditorilor, pentru necesităţile procedurii, judecătorul-sindic desemnează un preşedinte al comitetului creditorilor. C.c. va fi citat în persoana preşedintelui astfel desemnat, iar în lipsă, prin oricare dintre membrii c.c. în cadrul primei şedinţe a adunării creditorilor, aceştia vor putea alege un comitet format din 3 sau 5 creditori dintre cei cu creanţe garantate, bugetari şi cei chirografari, dintre primii 20 de creditori în ordinea valorii, care se oferă voluntar; comitetul astfel desemnat va înlocui comitetul desemnat anterior de judecătorul-sindic. Dacă nu se va obţine majoritatea necesară, se va menţine comitetul desemnat anterior de judecătorul-sindic. La propunerea administratorului judiciar sau a celorlalţi membri ai c.c., judecătorul-sindic va consemna, prin încheiere, modificarea componenţei acestuia. în cursul derulării procedurii, judecătorul-sindic va putea cere asistenţa c.c. sau a unui delegat al acestuia (art. 16 din Legea nr. 85/2006). C.c. are următoarele atribuţii, prevăzute de art. 17 din Legea nr. 85/2006: i) să analizeze situaţia debitorului şi să facă recomandări adunării creditorilor cu privire la continuarea activităţii debitorului şi la planurile de reorganizare propuse; ii) să negocieze cu administratorul judiciar sau cu lichidatorul care doreşte să fie desemnat de către creditori în dosar condiţiile numirii şi să recomande adunării creditorilor astfel de numiri; iii) să ia cunoştinţă despre rapoartele întocmite de administratorul judiciar sau de lichidator, să le analizeze şi, dacă este cazul, să facă contestaţii la acestea; iv) să întocmească rapoarte, pe care să le prezinte adunării creditorilor, privind măsurile luate de administratorul judiciar sau de lichidator şi efectele acestora şi să propună, motivat, şi alte măsuri; v) să solicite ridicarea dreptului de administrare al debitorului; vi) să introducă acţiuni pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, făcute de debitor în dauna creditorilor, atunci când astfel de acţiuni nu au fost introduse de administratorul judiciar sau de
lichidator. C.c. se întruneşte lunar şi, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, după caz, ori a cel puţin 2 dintre membrii săi, ori de câte ori este necesar. Deliberările c.c. au loc în prezenţa administratorului
judiciar/lichidatorului şi vor fi consemnate într-un proces-verbal, care va reţine pe scurt conţinutul deliberărilor, precum şi hotărârile luate. Deciziile c.c. se adoptă cu majoritatea simplă din totalul numărului de membri ai acestuia. Dacă un membru al c.c. se află, datorită interesului propriu, în conflict de interese cu interesul concursual al creditorilor participanţi la procedură, acesta se va abţine de la vot. împotriva acţiunilor, măsurilor şi deciziilor luate de c.c., orice creditor poate formula contestaţie, în termen de 5 zile de la luarea acestora. Competenţa de soluţionare a contestaţiei aparţine adunării creditorilor (art.'17 Legea nr. 85/2006).
