Contract cu titlu gratuit
Comentarii |
|
CONTRACT CU TITLU GRATUIT, contract prin care una din părţi se obligă să procure celeilalte părţi, fară echivalent, un avantaj patrimonial. Cauza juridică a obligaţiei asumate în parte rezidă în principal, în intenţia sa liberală. Unele contracte sunt prin esenţa lor, gratuite (donaţia, comodatul etc.); altele nu pot fi, în nici un caz, gratuite (vânzare-cumpărare, schimbul, locaţia etc.). Unele contracte pot fi, după voinţa părţilor, fie gratuite, fie oneroase (mandat, depozit, împrumut de consumaţie etc.). în raport de conţinutul său şi de caracterul intenţiei liberale a părţii care se obligă contractul cu titlu gratuit poate fi o donaţie (sau o liberalitate) atunci când debitorul îşi asumă obligaţia de a da creditorului un bun, sărăcindu-şi astfel propriul patrimoniu, sau poate fi un contract dezinteresat, atunci când debitorul îşi asumă obligaţia de a face creditorului unele servicii neremunerate, fară a-şi sărăci prin aceasta propriul patrimoniu (mandat, depozit etc.). Contractul cu titlu gratuit se bucură de unele reglementări speciale, de protecţie, a căror aplicare învederează interesul distincţiei lor faţă de contractele oneroase. Cele mai importante reglementări de acest fel privesc:
a) obligativitatea încheierii contractelor de donaţie în formă autentică;
b) instituirea unor incapacităţi speciale de a primi liberalităţi şi a unei interdicţii de a face asemenea acte; c) revocabilitatea donaţiilor între soţi; d) recunoaşterea dreptului unor categorii de moştenitori de a cere raportul donaţiilor la masa succesorală sau reducerea liberalităţilor care depăşesc cotitatea disponibilă; e) recunoaşterea dreptului creditorilor de a ataca cu acţiune pauliană, în condiţii mai uşoare, actele gratuite decât cele oneroase; f) admisibilitatea anulării pentru eroare asupra persoanei, a oricărui contract cu titlu gratuit; g) reglementarea obligaţiilor şi a răspunderii debitorului cu mai puţină severitate într-un contract cu titlu gratuit decât într-un contract cu titlu oneros asemănător (astfel, donatorul nu răspunde pentru viciile ascunse şi pentru evicţiune, aşa cum răspunde vânzătorul); răspunderea mandatarului se aplică cu mai puţină rigurozitate când mandatul este neremunerat, răspunderea depozitarului se aplică cu mai multă rigoare când s-a stipulat o plată pentru paza depozitului.