Contractant al asigurării
| Comentarii |
|
contractant al asigurării, persoana care încheie contractul de asigurare pentru asigurarea unui risc privind o altă persoană şi se obligă faţă de asigurător să plătească prima de asigurare (art. 11 din Legea nr. 136/1995). Contractantul plăteşte prima de asigurare, însă, în ipoteza survenirii evenimentului asigurat, indemnizaţia de asigurare se plăteşte beneficiarului asigurării.
contractantul asigurării, în concepţia Codului civil [art. 2199 alin. (2)], contractantul asigurării este persoana care încheie contractul de asigurare pentru asigurarea unui risc privind o altă persoană ori pentru bunuri sau activităţi ale acesteia şi se obligă faţă de asigurător să plătească prima de asigurare.
La fel ca şi asiguratul, contractantul încheie contractul de asigurare, plăteşte primele, dar nu încasează indemnizaţia de asigurare. Ca regulă, contractantul nu-şi asigură riscurile ce privesc propria persoană, ci pe acelea ale beneficiarului. Deci, vorbim de contractant atunci când în raporturile de asigurare este implicată şi o a treia persoană, beneficiarul, căruia asigurătorul îi va plăti indemnizaţia la ivirea riscului asigurat.
Aşa cum rezultă din definiţia legală a contractantului asigurării, acesta poate contracta riscuri care privesc viaţa, sănătatea, integritatea corporală, bunurile sau activităţile altei persoane. Nimic nu se opune însă ca, alături de riscurile ce privesc persoana, bunurile şi activităţile altei persoane să fie cuprinse în asigurare riscuri ce privesc persoana, bunurile sau activităţile proprii ale contractantului asigurării.
Una din principalele consecinţe juridice ale tehnicii contractării asigurării este aceea că obligaţiile reglementate de lege în sarcina asiguratului vor fi îndeplinite de către contractantul asigurării, iar nu de către beneficiarul stipulat în contract.
