Modul de stabilire a cotităţii speciale a soţului supravieţuitor conform noului Cod Civil
| Comentarii |
|
modul de stabilire a cotităţii speciale a soţului supravieţuitor conform noului Cod Civil, asemănările şi deosebirile noii reglementări faţă de prevederile art. 939 din Codul civil de la 1864.
Textul supus analizei:
Art. 1090: Cotitatea disponibilă specială a soţului supravieţuitor
(1) Liberalităţile neraportabile făcute soţului supravieţuitor, care vine la moştenire în concurs cu alţi descendenţi decât cei comuni lor, nu pot depăşi un sfert din moştenire şi nici partea descendentului care a primit cel mai puţin.
(2) Dacă defunctul nu a dispus prin liberalităţi de diferenţa dintre cotitatea disponibilă stabilită potrivit art. 1089 şi cotitatea disponibilă specială, atunci această diferenţă revine descendenţilor.
(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător atunci când descendentul menţionat la alin. (1) a fost dezmoştenit direct, iar de această dez-moştenire ar beneficia soţul supravieţuitor.
• Dispoziţie modificată faţă de vechiul Cod civil.
• în categoria liberalităţilor neraportabile intră următoarele:
- donaţiile făcute cu scutire de raport prin voinţa
dispunătorului (făcute rezervatarilor cu excepţia
ascendenţilor privilegiaţi);
- donaţiile exceptate de la obligaţia de raport prin lege;
- legatele.
• Această instituţie are menirea de a-i proteja pe copiii (sau pe alţi descendenţi ai) defunctului, alţii decât cei comuni, în concurs cu soţul supravieţuitor, şi s-a considerat a fi necesară, deoarece, în urma modificării sistemului de calcul al rezervei, cotitatea disponibilă ordinară de care ar putea beneficia soţul din ultima căsătorie ar fi prea mare, în lipsa unei limite
speciale.
• Se renunţă la calificarea descendenţilor dintr-o căsătorie anterioară în favoarea descendenţilor, alţii decât cei comuni, ceea ce înseamnă că aceştia pot fi şi descendenţi din afara căsătoriei defunctului.
• în vechea reglementare, dacă defunctul nu dispunea de diferenţa dintre cotitatea disponibilă specială (mai mică) şi cotitatea disponibilă ordinară (mai mare), acea parte se distribuia potrivit regulilor moştenirii legale. Noua reglementare, în alin. (2), stabileşte clar cui i se cuvine diferenţa dintre cotitatea disponibilă specială şi cea ordinară, şi anume descendenţilor.
• Pentru a înţelege mai bine noua reglementare, vom exemplifica regulile aplicabile calculului cotităţii disponibile speciale (potrivit vechiului Cod şi potrivit noului Cod), în situaţia în care liberalitatea constă într-un legat universal (exemplu! A) şi într-o donaţie (exemplele Bl şi B2):
Vechiul Cod: Exemplul A:
Defunctul, căsătorit având un descendent din prima sa căsătorie, a dispus printr-un legat universal în favoarea soţului supravieţuitor.
Prima operaţiune pe care o facem este să stabilim rezerva succesorală a moştenitorilor rezervatari, după care stabilim cotitatea disponibilă:
- rezerva soţului supravieţuitor se imputa asupra întregii mase succesorală, care în concurs cu descendenţii este de 1/2 din 1/4 (jumătate din cota legală), adică 2/16 (1/8);
- rezerva descendentului este de 1/2 şi se impută asupra restului moştenirii de 7/8 (rezultată după deducerea rezervei soţului supravieţuitor, de 1/8 (8/8 minus 1/8 egal cu 7/8); în acest caz rezerva descendentului era de 1/2 din 7/8, adică 7/16. Totalul rezervei succesorale a rezervatarilor (soţ
supravieţuitor şi descendent) era de 2/16, plus 7/16, respectiv 9/16. Rezultă că 7/16 reprezenta cotitatea disponibilă de care putea dispune defunctul prin testament fără a încălca rezerva descendentului. Această cotitate era cotitatea ordinară.
întrucât, în exemplul dat, soţul vine în concurs cu un descendent dintr-o altă căsătorie, potrivit art. 939, din vechiul Cod, cota soţului nu putea depăşi 1/4 din moştenire şi nici partea descendentulului care a luat mai puţin, rezultă că pătrimea de 4/16, reprezintă cotitatea disponibilă specială, dar aceasta nu putea depăşi cota descendentului care a luat mai puţin, în cazul nostru 7/16.
In lipsă de stipulaţie expresă în vechiul Cod această cotă de 3/16 (diferenţa dintre cotitatea disponibilă ordinară de 7/16 şi 4/16, cotitatea specială) se atribuia soţului supravieţuitor şi descendentului, în cote legale, respectiv soţului supravieţuitor îi revenea 1/4 din 3/16( 3/64), iar descendentului îi revenea 3/4 din 3/16( 9/64.
CONCLUZIE: potrivit vechiului Cod civil: Soţului supravieţuitor îi revenea în total cota de 27/64, (8/64 [1/8, rezerva] plus 16/64 [1/4,cotitatea disponibilă] plus cota de 3/64 ([redistribuirea cotei ce rămâne după scăderea rezervelor şi cotităţii disponibile speciale]).
Descendentului îi revenea în total cota de 37/64 ( 28/64 [7/16, rezerva] plus 9/16 [redistribuirea cotei ce rămâne după scăderea rezervelor şi cotităţii disponibile speciale]).
Noul Cod Civil: Exemplul A:
Defunctul, căsătorit având un descendent din prima sa căsătorie, a dispus printr-un legat universal în favoarea soţului supravieţuitor.
Prima operaţiune pe care o facem este să stabilim rezerva succesorală a moştenitorilor rezervatari, după care stabilim cotitatea disponibilă:
- rezerva soţului supravieţuitor se impută asupra întregii mase succesorală, care în concurs cu descendenţii este de 1/2 din 1/4 (jumătate din cota legală), adică 2/16 (1/8);
- rezerva descendentului este de 1/2 din 3/4 (jumătate din cota sa legală), adică 3/8;
Totalul rezervei succesorale a rezervatarilor (soţ supravieţuitor şi descendent) era de 4/8 (1/8 plus 3/8).
Rezultă că 4/8 reprezenta cotitatea disponibilă de care putea dispune defunctul prin testament fără a încălca rezerva descendentului. Această cotitate este cotitatea ordinară.
Întrucât, în exemplul dat, soţul vine în concurs cu un descendent dintr-o altă căsătorie, potrivit art. 1090 din noul Cod, cota soţului nu poate depăşi 1/4 din moştenire şi nici partea descendentulului care a luat mai puţin.
Rezultă că pătrimea de 2/8, reprezintă cotitatea disponibilă specială, dar aceasta nu poate depăşi cota descendentului care a luat mai puţin, în cazul nostru 3/8, ceea ce înseamnă că defunctul, prin legat, nu putea să dispună decât de această cotă de 2/8(l/4).
Spre deosebire de vechiul Cod în care diferenţa dintre cotitatea disponibilă ordinară şi cotitatea disponibilă specială nu era reglementată ca fiind anume atribuită (soluţia fiind, aşa cum am arătat mai sus, redistribuirea ei în cotele legale), în noul Cod aceasta diferenţă se atribuie, potrivit art. 1090
alin (2) descendenţilor. In cazul nostin, diferenţa dintre cotitatea disponibilă ordinară (4/8) şi cea specială (2/8), respectiv cota de 2/8 se va atribui doar descen-detului.
CONCLUZIE: potrivit noului Cod civil;
• Soţului supravieţuitor îi va reveni în total cota de 3/8, (1/8, rezerva plus 2/8 cotitatea disponibilă specială);
• Descendentului îi va reveni în total cota de 5/8 (3/8 rezerva plus 2/8 - redistribuirea cotei ce rămâne după scăderea rezervelor şi cotităţii disponibile speciale.
Vom exemplifica şi regulile aplicabile calculului cotităţii disponibile speciale în situaţia în care libe-ralitatea constă într-o donaţie (exemplul Bl şi B2):
Vechiul Cod: EXEMPLUL Bl
In patrimoniul defunctului (căsătorit având un descendent din prima sa căsătorie) se găsesc bunuri în valoare totală netă de 130.000 lei. In timpul vieţii, defunctul a donat, cu scutire de raport, soţiei supravieţuitoare un teren a cărui valoare, la data deschiderii moştenirii, era de 20.000 lei;
Prima operaţiune pe care o facem este să reunim, fictiv, valoarea donaţiei de 20.000 lei la activul net al succesiunii de 130.000 lei, rezultând valoarea totală a masei de calcul de 150.000 lei.
Rezerva soţiei supravieţuitoare în concurs cu fiul defunctului, se impută asupra întregii mase de calcul de 150.000 lei şi era de 1/2 din 1/4 (jumătate din cota legală), rezultând suma de 18.750 lei (respectiv 1/8 din 150.000 lei);
Rezerva descendentului era de 1/2 şi se impută asupra sumei de 131.250 lei, reprezentând restul masei de calcul de 7/8 (150.00 lei minus 18.750 lei); in acest caz, rezerva copilului era de 65.625 lei, ce reprezenta rezerva lui de 7/16 ( 1/2 din 7/8 din suma de 131.250 lei);
Totalul rezervei succesorale a rezervatarilor (soţ şi descendent) era de 18.750 lei, respectiv 2/16(1/8), rezerva cuvenită soţului, plus 65.625 lei, respectiv 7/16 , rezerva cuvenită descendentului. Prin urmare, rezerva totală era de 84.375 lei, adică 9/16.
Rezultă că suma de 65.625 lei, adică 7/16, reprezenta cotitatea disponibilă de care putea dispune defunctul prin donaţie fără să încalce rezerva descendentului. Aceasta era cotitatea disponibilă ordinară.
In exemplul nostru, soţul vine în concurs cu un descendent dintr-o altă căsătorie şi, potrivit art.939 din vechiul Cod civil, cota soţului nu putea depăşi 1/4 din moştenire şi nici partea descendentului care a luat cel mai puţin.
în acest caz, cotitatea disponibilă specială era de
37.500 lei, respectiv cota de 1/4.
Valoarea donaţiei de 20.000 lei nu depăşea nici cota descendentului care a luat cel mai puţin, adică suma de 65.625 lei (cota de 7/16) şi nici 1/4 din moştenire şi, în concluzie, se încadra în limita cotităţii disponibile speciale asupra căreia de functul putea să dispună liber în favoarea soţului supravieţuitor în concurs cu descendenţii din altă căsătorie, fără a mai fi supusă reducţiunii.
CONCLUZIE: Donaţia făcută soţului nu a încălcat rezerva succesorală, astfel încât masa succesorală se va împărţi în cote legale de 1/4 pentru soţul supravieţuitor şi de 3/4 pentru descendent, soţul păstrând donaţia făcută de defunct.
Noul Cod: Exemplul Bl
In patrimoniul defunctului (căsătorit având un descendent din prima sa căsătorie) se găsesc bunuri în valoare totală netă de 130.000 lei. In timpul vieţii, defunctul a donat, cu scutire de raport, soţiei supravieţuitoare un teren a cărui valoare, la data deschiderii moştenirii, era de 20.000 lei;
Prima operaţiune pe care o facem este să reunim, fictiv, valoarea donaţiei de 20.000 lei la activul net al succesiunii de 130.000 lei, rezultând valoarea totală a masei de calcul de 150.000 lei.
Rezerva soţiei supravieţuitoare în concurs cu fiul defunctului, se impută asupra întregii mase de calcul de 150.000 lei şi era de 1/2 din 1/4 (jumătate din cota legală), rezultând suma de 18.750 lei (respectiv 1/8 din 150.000 lei);
Rezerva descendentului era de 1/2 din 3/4 (jumătate din cota sa legală) şi se impută întregii mase succesorale de calcul de 150.000 lei; în acest caz, rezerva copilului era de 56.250 lei, ce reprezenta rezerva lui de 1/2 din 3/4 din suma de 150.000 lei);
Totalul rezervei succesorale a rezervatarilor (soţ şi descendent) este de 75.000 lei, compusă din 18.750 lei, respectiv 1/8 rezerva cuvenită soţului, şi 56.250 lei, respectiv 3/8, rezerva cuvenită descendentului.
Rezultă că suma de 75.000 lei, adică 4/8 (8/8 minus 1/8 minus 3/8, respectiv 150.000 lei - 18.750 lei — 56.250 lei), reprezintă cotitatea disponibilă de care putea dispune defunctul prin donaţie fără să încalce rezerva descendentului. Aceasta era cotitatea disponibilă ordinară.
Dacă soţul vine în concurs cu un descendent dintr-o altă căsătorie şi, potrivit art. 1090 din noul Cod civil, cota soţului nu putea depăşi 1/4 din moştenire şi nici partea descendentului care a luat cel mai puţin.
In acest caz, cotitatea disponibilă specială era de
37.500 lei, respectiv cota de "/t din 150.000 lei.
Această sumă de 37.500 lei (reprezentând cotitatea disponibilă specială) nu depăşea nici cota descendentului care a luat cel mai puţin, adică suma de 56.250 lei (cota de 3/8) şi, în concluzie, donaţia cu scutire de raport, făcută soţului supravieţuitor, evaluată la suma de 20.000 lei, se încadrează în limita cotităţii disponibile speciale asupra căreia defunctul putea să dispună liber în favoarea soţului supravieţuitor în concurs cu descendenţii din altă căsătorie, fără a mai fi supusă reducţiunii.
CONCLUZIE: Donaţia făcută soţului nu a încălcat rezerva succesorală, astfel încât masa succesorală se va împărţi în cote legale de 1/4 pentru soţul supravieţuitor şi de 3/4 pentru descendent, soţul păstrând donaţia făcută de defunct.
Vechiul Cod: Exemplul B2
In patrimoniul defunctului (căsătorit având un descendent din prima sa căsătorie) se găsesc bunuri în valoare totală netă de 130.000 lei. In timpul vieţii, defunctul a donat, cu scutire de raport, soţiei supravieţuitoare un teren a cărui valoare, la data deschiderii moştenirii, era de 170.000 lei;
Prima operaţiune pe care o facem este să reunim, fictiv, valoarea donaţiei de 170.000 lei la activul net al succesiunii de 130.000 lei, rezultând valoarea totala a masei de calcul de 300.000 lei.
Rezerva soţiei supravieţuitoare în concurs cu fiul defunctului, se impută asupra întregii mase de calcul de 300.000 lei şi era de 1/22 din 1/4 (jumătate din cota legală), rezultând suma de 37.500 lei (respectiv 1/8 din 300.000 lei);
Rezerva descendentului era de 1/2 şi se imputa asupra sumei de 262.500 lei, reprezentând restul masei de calcul de 7/8 (300.00 lei minus 37.500 lei); în acest caz, rezerva copilului era de 131.250 lei, ce reprezenta rezerva lui de 7/16 (1/2 din 7/8 din suma de
262.500 lei);
Totalul rezervei succesorale a rezervatarilor (soţ şi descendent) era de 37.500 lei, respectiv 2/16 (1/8), rezerva cuvenită soţului, plus 131.250 lei, respectiv 7/16, rezerva cuvenită descendentului. Prin urmare, rezerva totală era de 168.750 lei, adică 9/16.
Rezultă că suma de 131.250 lei, adică 7/16, reprezenta cotitatea disponibilă de care putea dispune defunctul prin donaţie fără să încalce rezerva descendentului. Aceasta era cotitatea disponibilă ordinară.
In exemplul nostru, soţul vine în concurs cu un descendent dintr-o altă căsătorie şi, potrivit art. 939 din vechiul Cod civil, cota soţului nu putea depăşi 1/4 din moştenire şi nici partea descendentului care a luat cel mai puţin.
în acest caz, cotitatea disponibilă specială era de
32.812.5 lei, respectiv cota de 1/4. Această sumă nu depăşea cota descendentului care a luat cel mai puţin, adică suma de 131.250 lei (cota de 7/16).
Dar, donaţia era în sumă de 170.000 lei, sumă care este mai mare decât suma de 32.812,5 lei (cotitatea disponibilă specială de 1/4) şi, în concluzie, donaţia făcută soţului supravieţuitor, evaluată la suma de 170.000 lei, nu se încadrează în limita cotităţii disponibile speciale asupra căreia defunctul putea să dispună liber în favoarea soţului supravieţuitor în concurs cu descendenţi din altă căsătorie astfel încât aceasta se va reduce valoric până la valoarea cotităţii disponibile speciale.
Diferenţa dintre cotitatea disponibilă ordinară de 131.250 lei şi cotitatea disponibilă specială de
32.812.5 lei, respectiv suma de 98.437,5 lei, se împărţea între soţul supravieţuitor şi descendent în cotele legale prevăzute de lege întrucât în vechiul cod nu se menţiona expres ce se întâmpla cu diferenţa rămasă între cotitatea disponibilă ordinară şi cotitatea disponibilă specială.
Astfel încât în exemplul nostru diferenţa de
98.437.5 lei se va împărţi între soţul supravieţuitor (acestuia îi va reveni 1/4 din 98.437,5 lei = 24.609,38 lei) şi descendent (acestuia îi va reveni 3/4 din 98.437,5 lei = 73.828,13 lei).
CONCLUZIE: Soţul supravieţuitor îi revenea rezerva de 1/8 plus cotitatea disponibilă specială de 32.812.5 lei (1/4)plus 24.609,38 lei (cota de 1/4 din diferenţa dintre cotitatea disponibilă ordinară şi cotitatea disponibilă specială) iar descendentului îi revenea rezerva legală plus 98.437,5 lei plus 73.828,13 lei (cota de 3/4 din diferenţa dintre cotitatea disponibilă ordinară şi cotitatea disponibilă specială).
Noul Cod: Exemplul B2
în patrimoniul defunctului (căsătorit având un descendent din prima sa căsătorie) se găsesc bunuri în valoare totală netă de 130.000 lei. în timpul vieţii, defunctul a donat, cu scutire de raport, soţiei supravieţuitoare un teren a cărui valoare, la data deschiderii moştenirii, era de 170.000 lei;
Prima operaţiune pe care o facem este să reunim, fictiv, valoarea donaţiei de 170.000 lei la activul net al succesiunii de 130.000 lei, rezultând valoarea totală a masei de calcul de 300.000 lei.
Rezerva soţiei supravieţuitoare în concurs cu fiul defunctului, se impută asupra întregii mase de calcul de 300.000 lei şi era de 1/2 din 1/4 (jumătate din cota legală), rezultând suma de 37.500 lei (respectiv 1/8 din 300.000 lei);
Rezerva descendentului era de 1/2 din 3/4 şi se impută asupra întregii mase de calcul de 300.00 lei; în acest caz, rezerva copilului este de 112.500 lei, ce reprezenta rezerva lui de 1/2 din 3/4 din suma de
300.000 lei);
Totalul rezervei succesorale a rezervatarilor (soţ şi descendent) este de 150.500 lei, compusă din
37.500 lei, respectiv cota de 1/8, rezerva cuvenită soţului, şi 112.500 lei, respectiv cota de 3/8, rezerva cuvenită descendentului.
Rezulată ca sumă de 150.000 lei, adică 4/8( 8/8-1/8-3/8), respectiv 300.000 lei minus 37.500 lei minus 112.500 lei) reprezenta cotitatea disponibilă de care putea dispune defunctul prin donaţia nera-portabilă fără să încalce rezerva descendentului. Aceasta era cotitatea disponibilă ordinară.
Dar, mai mult decât atât, în exemplul nostru, soţul vine în concurs cu un descendent dintr-o altă căsătorie şi, potrivit art. 1.090 din noul Cod civil, cota soţului nu poate depăşi 1/4 din moştenire şi nici partea descendentului care a luat cel mai puţin, ceea ce presupune determinarea cotităţii disponibile speciale .
In acest caz, cotitatea disponibilă specială era de 75.000 lei, respectiv cota de 1/4. Această sumă, cotitatea disponibilă specială de 75.000 lei, nu depăşeşte cota descendentului care ia cel mai puţin, respectiv suma de 112.500 lei (3/8). Dar donaţia este în suma de 170.000 lei, suma care este mai mare decât suma de 75.000 lei (cotitatea disponibilă specială) şi în concluzie, donaţia soţului supravieţuitor evaluată la suma de
170.000 lei, nu se încadrează în limita cotităţii disponibile speciale asupra căreia defunctul putea să dispună liber în favoarea soţului supravieţuitor în concurs cu descendenţi din altă căsătorie, astfel încât donaţia se va reduce valoric până la valoarea cotităţii disponibile speciale, respectiv la valoarea de 75.000 lei.
Diferenţa dintre cotitatea disponibilă ordinară de
150.000 lei şi cotitatea disponibilă specială de 75.000 lei, respectiv suma de 75.000 lei, va reveni descendentului potrivit art. 1090 alin. 2 Noul Cod civil.
CONCLUZIE: Soţului supravieţuitor îi revine rezerva de 1/8 (37.500 lei) plus cotitatea disponibilă specială de 75.000 lei (1/4) iar descendentului îi revine rezerva legală de 3/8 (112.500 lei) plus 75.000 lei (diferenţa dintre cotitatea diponibilă ordinară de 150.000 lei şi cotitatea disponibilă specială de 75.000 lei).
Textul alin. (3) din art. 1090 urmăreşte să împiedice eludarea dispoziţiilor de protecţie a descendenţilor, în cazul în care cel care lasă moştenirea ar dispune dez-moştenirea descendentului protejat, iar de aceasta ar urma să profite soţul din ultima căsătorie.
Va rog sa-mi spuneti Ce suma si ce cota revine fiecărui frate, noi suntem patru frați.
Va multumesc. P .S.Tata e decedat si nu am facut succesiunea după el..a decedat în.1989. Va multumesc anticipat.
In 1993 tatal meu unul din cei 4 copii a decedat, ( repartitia averii a ramas neatinsa )ani mai tarziu in anul 2000 bunica inainte de a deceda a ,, oferit ´´ partea ei de 4/16 a unui nepot ce avea si a doua dintre fete, acel 4/16 in parti egale fara sa ceara si ca obtina acceptul turutor copiilor sau semnatura. Dupa toti acesti ani am inceput tratavivele de a incerca
Citește mai mult
repartitia averii insa avem motiva sa credem ca documentul ce bunica l-a facut celor doua fete si nepotului ei nu are valoare juritica. Este corect ? imi puteti concreta va rog.?