Curtea Europeană de Justiţie
| Comentarii |
|
Curtea Europeană de Justiţie, instituţie fundamentală comunitară, cu sediul în Luxembourg, ce are rolul de a garanta aplicarea, interpretarea şi respectarea dreptului comunitar pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Litigiile aduse în faţa sa sunt fie: a) între instituţiile comunitare; b) între Comisia europeană (în numele Uniunii Europene) şi statele membre; c) între statele membre; d) între persoane fizice sau juridice şi Uniunea Europeană. Toate litigiile au natură administrativă sau civilă, Curtea neavând competenţe de instanţă penală. I) Componenţa şi funcţionarea C.E.J. Curtea de Justiţie este compusă din 27 de judecători şi opt avocaţi generali. Judecătorii şi avocaţii generali sunt desemnaţi de comun acord de către guvernele statelor membre, pentru un mandat de şase ani, care poate fi reînnoit. Ei sunt aleşi din rândul juriştilor care oferă toate garanţiile de independenţă şi care îndeplinesc condiţiile cerute pentru exercitarea, în ţările lor, a celor mai înalte funcţii jurisdicţionale sau a căror competenţă este notorie. Judecătorii Curţii desemnează, din rândul lor, preşedintele Curţii, pentru o perioadă de trei ani, care poate fi reînnoită. Preşedintele conduce lucrările şi serviciile Curţii şi, în cazul celor mai extinse complete de judecată, prezidează audierile şi deliberările. Avocaţii generali asistă Curtea în activitatea sa. Ei trebuie să prezinte, în mod absolut imparţial şi independent, un aviz juridic numit „Concluzii" în dosarele în care sunt sesizaţi. Prin atribuţii, avocaţii generali se apropie mai degrabă de clasicul procuror decât de avocaţii pledanţi din sistemele naţionale. Judecătorii şi avocaţii generali pot fi demişi cu votul unanim al celorlalţi colegi ai lor, dacă se consideră că nu mai sunt calificaţi pentru a-şi exercita atribuţiile. în îndeplinirea atribuţiilor jurisdicţionale, judecătorii sunt ajutaţi de către grefieri şi referenţi. Grefierii sunt aleşi de către judecători; ei asistă judecătorii în activitatea judiciară, respectiv asistă la audieri, consemnează dezbaterile, ţin arhivele Curţii, răspund de publicarea hotărârilor judecătoreşti în „Colecţia de jurisprudenţă a Curţii"; de asemenea, asigură administrarea bugetului Curţii, sub autoritatea preşedintelui acesteia. Referenţii funcţionează pe lângă fiecare judecător sau avocat general (câte doi la număr), fiind jurişti conaţionali ai acestuia, în principiu, doctori în drept, şi subordonaţi exclusiv acestuia. C.E.J. poate să se întrunească în plen, în Marea Cameră (treisprezece judecători) sau în camere de cinci sau de trei judecători. în plenul său, Curtea judecă în cazurile în care complexitatea cazului dedus judecăţii o cere, precum şi în alte patru situaţii:
a) când judecă cererea Parlamentului european de demitere a Mediatorului european (Ombudsman);
b) când se pronunţă asupra sesizării Comisiei sau Consiliului Uniunii Europene în legătură cu nerespec-tarea obligaţiei de onestitate şi prudenţă după încetarea funcţiei de către un fost comisar european;
c) când se pronunţă asupra sesizării de către Comisie sau Consiliu cu privire la comiterea de către un comisar european a unor greşeli grave sau la neîndeplinirea condiţiilor necesare exercitării funcţiei sale; d) când ia act de demisia unui membru al Curţii de Conturi, care nu mai îndeplineşte condiţiile de exercitare a funcţiei. Marea Cameră se întruneşte atunci când statul membru sau instituţia comunitară parte în litigiu o solicită în mod expres şi în cauzele deosebit de complexe sau de importante. Camerele, compuse din trei până la cinci judecători, doar instrumentează cauzele, însă treptat, prin decizii ale Curţii sau prin tratatele comunitare, acestea au primit şi atribuţii de judecată.
Deciziile lor au aceeaşi forţă juridică cu cea a deciziilor Curţii. In competenţa camerelor sunt, în principiu, litigiile declanşate între persoanele fizice sau juridice, care nu prezintă dificultate. Competenţa va aparţine plenului Curţii în cazul în care acţiunea vizează un stat membru sau o instituţie comunitară. Preşedinţii camerelor de cinci judecători sunt aleşi pentru un mandat de trei ani, iar cei ai camerelor de trei judecători pentru un mandat de un an. 2) Competenţa C.E.J. Curtea îndeplineşte două funcţii: a) o funcţie jurisdicţională; în acest sens, acţionează ca o curte constituţională şi judecă recursurile contra unei instituţii comunitare sau a unui stat membru care nu-şi respectă obligaţiile din tratate sau când interpretează tratatele comunitare; controlează legalitatea actelor comunitare şi judecă recursu-rile funcţionarilor comunitari, comportându-se ca o curte administrativă; exercită atribuţiile unei jurisdicţii civile, soluţionând cauzele ce au ca obiect acordarea daunelor-interese; judecă recursurile împotriva hotărârilor date de Tribunalul de Primă Instanţă; b) o funcţie consultativă, întrucât emite avize în cazul în care se pune problema revizuirii tratatelor comunitare sau a încheierii unor acorduri internaţionale [sin. Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene; v. şi procedura de judecată în faţa Curţii Europene de Justiţie].
