Elementele raportului juridic execuţional penal

elementele raportului juridic execuţional penal,  1. Subiecţi  2. Conţinut 3. Obiect

§1. Subiecţi

La raportul juridic execuţional penal participă, pe de o parte, statul, prin organele speciale, în calitate de subiect activ, şi condamnatul, pe de altă parte, ca subiect pasiv.

De exemplu, în situaţia executării pedepsei închisorii sau a detenţiunii pe viaţă, împuternicitul statului este conducerea penitenciarului. în situaţia executării pedepsei amenzii, statul participă în cadrul raportului prin organul financiar.

Celălalt subiect, cel pasiv, este condamnatul, care va executa pedeapsa aplicată printr-o hotărâre definitivă. în această situaţie, condamnatul are o serie de drepturi şi obligaţii prevăzute în legile privind executarea pedepselor şi a altor măsuri dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

în cadrul raportului juridic execuţional penal, subiecţii dobândesc o anumită specificitate, calitatea lor fiind deosebită de cea întâlnită în cadrul celorlalte raporturi juridice penale sau procesuale penale.

§2. Conţinut

Prin conţinutul raportului juridic execuţional penal se înţeleg drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi specifice acestui raport.

a) Cu privire la drepturi.

- organul de stat are dreptul să ceară condamnatului să execute pedeapsa aplicată. Statul are o poziţie de autoritate, cu rol dominant în raport cu condamnatul;

- aceleaşi drepturi are statul şi în cazul executării unei măsuri educative sau de siguranţă;

- în penitenciar, statul, prin organele sale. are mai multe drepturi derivate din cel enunţat mai sus. şi anume dreptul de a cere să se respecte disciplina şi ordinea în penitenciar, dreptul de a obliga condamnaţii să participe la activităţile educative etc.;

- condamnatul are şi el drepturi: de a executa doar pedeapsa la care a fost condamnat, de a i se respecta dreptul la odihnă, la asistenţă medicală, la corespondenţă şi vizite etc.

b) Cu privire la obligaţii.

- statul are anumite obligaţii, precum aceea de a-i asigura condamnatului respectarea drepturilor sale la locul de deţinere, cum ar fi dreptul la odihnă, la asistenţă medicală etc.

- condamnatul are obligaţia de a desfăşura anumite acţiuni sau inacţiuni cuprinse în pedeapsa aplicată;

- condamnatul are obligaţia să respecte regimul de penitenciar conform regulamentului de ordine interioară, normele de igienă sanitară, disciplina muncii la locurile de muncă.

§3. Obiect

Obiectul raportului juridic de drept execuţional penal îl constituie pedeapsa, măsura educativă, măsură de siguranţă etc. ce trebuie executate.

Naşterea, modificarea şi stingerea raportului execuţional penal are loc ca la orice raport juridic penal. El este determinat de existenţa unor fapte juridice penale, execuţionale penale, fiindcă drepturile şi obligaţiile se manifestă doar în prezenţa lor. Aceste fapte juridice sunt de trei feluri: fapte constitutive, fapte modificatoare şi fapte extinctive de raport juridic execuţional penal.

Faptele constitutive ale raportului juridic execuţional penal sunt o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare la o pedeapsă sau la o altă sancţiune de drept penal, actul de punere în executare şi mandatul de executare ce se emite de instanţa de executare.

Faptele modificatoare de executare sunt cele care schimbă conţinutul executării unei sancţiuni, fâcând-o mai severă, mai puţin severă sau înlăturând-o. Fapte modificatoare sunt: un act de graţiere, săvârşirea unei noi infracţiuni.

Faptele extinctive de executare a unei sancţiuni sunt executarea efectivă şi completă a acesteia, amnistia, graţierea personală, care duc la încetarea executării pedepsei.

Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:

Comentarii despre Elementele raportului juridic execuţional penal