Fals în înscrisuri

fals în înscrisuri, mod ilicit de confecţionare sau de modificare a unui înscris oficial sau sub semnătură privată, pentru a produce efectele probatorii ale unui înscris adevărat.

În procesul civil falsul în înscrisuri poate interesa unul din următoarele două aspecte:

a) denunţarea lui pe cale incidenţă, prin înscrierea în fals în timpul judecăţii;

b) posibilitatea de a se cere revizuirea oricărei hotărâri civile care s-a dat pe baza unui înscris declarat ulterior fals de organul de urmărire penală, de instanţa penală sau, pe cale incidenţă, de instanţa civilă de revizuire.

[v. şi verificare de scripte; motive de revizuire; infracţiuni de audienţa]. 

fals material în înscrisuri oficiale - infracţiune prevăzută de art. 288 C. pen., care constă în falsificarea unui înscris oficial, fie prin contrafacerea scrierii sau a subscrierii fie prin alterare în orice mod, dacă înscrisul oficial, astfel falsificat, este de natură a produce consecinţe juridice. Sunt asimilate cu înscrisurile oficiale biletele (de intrare la spectacole, de loterie etc.), tichetele sau orice imprimate producătoare de consecinţe juridice. Simpla falsificare este suficientă pentru existenţa infracţiunii. Dacă înscrisul oficial falsificat este folosit cu ştiinţă, în vederea producerii unor consecinţe juridice, va exista un concurs de infracţiuni între falsul material în înscrisuri oficiale şi uzul de fals. Infracţiunea este sancţionată mai aspru dacă falsul este săvârşit de un funcţionar în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

fals în înscrisuri sub semnătură privată - infracţiune prevăzută de art. 290 C. pen., care constă în falsificarea unui înscris sub semnătură privată, prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod, dacă făptuitorul foloseşte el însuşi falsul sau îl încredinţează altei persoane spre folosire în vederea producerii unei consecinţe juridice. Simpla falsificare, neurmată de folosirea înscrisului sub semnătură privată falsificat sau de încredinţare a acestuia altei persoane spre a-1 folosi nu realizează conţinutul infracţiunii.

falsul în acte, orice alterare a adevărului cu privire la forma sau conţinutul unui act, oficial sau neoficial, săvîrşită cu intenţie şi susceptibilă să producă consecinţe socialmente periculoase. F.î.a. poate fi intelectual şi material. 1. Falsul intelectual constă în atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori în omisiunea conştientă de a se insera unele date sau împrejurări, într-un înscris. 2. Falsul material este denumit şi plastografie şi constă, fie în alterarea anumitor elemente ale unui act preexistent, fie în confecţionarea integrală a unui act fictiv. Alte procedee de alterare a unui înscris pot consta, în primul rînd, în ştersături şi adăugiri, transformarea unui semn grafic, suprapunerea de noi trăsături peste cele iniţiale, haşurarea sau acoperirea cu diferite materiale a unei porţiuni a scrisului ori numai a unor semne grafice, ruperea (tăierea, arderea) unei porţiuni din act sau perforarea acestuia exact în locul unde se află semnul grafic ce urmează a fi înlăturat ş.a. Modalităţile de confecţionare integrală a unui act necorespunzător realităţii sînt dintre cele mai diverse. În practică se întilnesc chiar şi cazuri de alcătuire a piesei incriminate din fragmente a două sau mai multor acte adevărate. Dar, cel mai adesea, pentru plăsmuirea unui act nou se recurge la contrafacerea scrisului şi mai ales a semnăturii, care să aibă prin aceasta aparenţa că emană de la titular.

Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:

Comentarii despre Fals în înscrisuri