Filiaţia şi reproducerea umană asistată medical
| Comentarii |
|
filiaţia şi reproducerea umană asistată medical, filiaţia copilului conceput prin reproducere medical asistată are la bază un principiu fundamental decretat de către Consiliul Europei, potrivit căruia donarea de material genetic de către un terţ donator nu trebuie să intre în conflict cu interesele cuplului şi ale copilului. în acest scop, nu se admite stabilirea niciunei relaţii filiale între donator şi copil.
Această regulă este consacrată şi în noul nostru cod civil prin art. 441, care, stabilind regimul filiaţiei, prevede că reproducerea umană asistată medical cu terţ donator nu determină nicio legătură de filiaţie între copil şi donator.
In acest caz, nicio acţiune în răspundere nu poate fi pornită împotriva donatorului [art. 441 alin. (2)].
Noul nostru Cod statuează expres că, în sensul legii, părinţi nu pot fi decât un bărbat şi o femeie sau o femeie singură [art. 441 alin. (3)]. Această dispoziţie legală, apreciem noi, se înscrie pe linia principiului dreptului nostru de familie, conform căruia familia nu se poate întemeia decât prin căsătoria dintre un bărbat şi o femeie (art. 271), ne-fiind admise legal uniunile familiale dintre persoane de acelaşi sex.
Reproducerea umană asistată medical, deşi a fost considerată, în special în opinia unor teologi, ca o violare a naturii şi ca „o invazie în intimitatea cuplului”, s-a impus totuşi ca un fapt socio-juridic, din necesitatea de a răspunde cuplurilor sterile dornice de a avea copii.
Faptul că un copil poate avea trei mame (una genetică, alta gestaţională şi alta de creştere) şi 3 taţi (unul genetic, altul social şi altul de creştere) a creat necesitatea redefinirii maternităţii, care nu mai rezidă în faptul naşterii, conform ideii exprimate de veacuri în adagiul mater in iure semper certa est, şi a redefinirii paternitătii, exprimată în adagiul pater is est quem instae nuptiae demonstrant.
Condiţiile cerute pentru reproducerea umană asistată medical.
Regulile paternităţii pentru copiii născuţi în afara căsătoriei au fost excesiv complicate prin reproducerea asistată medical.
De aceea, s-a impus reglementarea de către fiecare legislaţie a regulilor privind condiţiile permise în cazul recurgerii la RUAM. Astfel, şi în noul nostru Cod civil, în art. 442, sunt prevăzute aceste condiţii, statuându-se că părinţii care, pentru a avea un copil, doresc să recurgă la reproducerea asistată medical cu terţ donator trebuie să îşi dea consimţământul în prealabil, în condiţii care să asigure deplină confidenţialitate.
Consimţământul trebuie dat în faţa unui notar care să le explice, în mod expres, consecinţele actului lor cu privire la filiaţie.
Legiuitorul, prin art. 442 alin. (2), prevede lipsirea de efecte a consimţământului în caz de deces, al formulării unei cereri de divorţ sau al separaţiei în fapt, survenite anterior momentului concepţiunii realizate în cadrul reproducerii umane asistate medical. De asemenea, consimţământul poate fi revocat oricând, în scris, inclusiv în faţa medicului chemat să asigure asistenţă pentru reproducerea cu terţ donator, dar este de înţeles, desigur, că revocarea trebuie făcută doar înaintea începerii procedurii RUAM.
Dacă condiţiile cerute de lege sunt îndeplinite şi concepţiunea copilului s-a realizat după procedura RUAM, potrivit art. 443 alin. (1) Noul Cod Civil, „nimeni nu poate contesta filiaţia copilului pentru motive ce ţin de reproducerea asistată medical şi nici copilul astfel născut nu poate contesta filiaţia sa”.
„Cu toate acestea, soţul mamei poate tăgădui paternitatea copilului, în condiţiile legii, dacă nu a consimţit la reproducerea asistată medical, realizată cu ajutorul unui terţ donator” [art. 443 alin. (2)].
De asemenea, în cazul în care copilul nu a fost conceput în acest mod, dispoziţiile privind tăgăduirea paternităţii rămân aplicabile.
Inadmisibilitatea contestării filiaţiei unui copil conceput după procedura RUAM.
Din textele citate mai sus considerăm că se impune să reţinem următoarele:
a) Regula, consacrată expres, privind inadmisibilitatea contestării filiaţiei unui copil conceput după procedura RUAM, care este o regulă imperativă, dar numai atunci când au fost respectate condiţiile de consimţământ exprimat valabil în faţa notarului şi dacă acest consimţământ nu a fost revocat sau nu a rămas fără efect anterior concepţiunii,
aşa cum prevede legea, în caz de deces, separaţie în fapt sau în caz
de formulare a unei cereri de divorţ.
)
b) Excepţia că, totuşi, dacă tatăl dovedeşte că nu a consimţit la RUAM, el poate tăgădui paternitatea copilului şi, de asemenea, şi în cazul când dovedeşte că copilul nu a fost conceput prin aceste metode, ci altfel, adică, de exemplu (spunem noi), prin adulterul mamei.
întrucât RUAM este o chestiune serioasă, legiuitorul, prin art. 444, reglementează expres răspunderea faţă de mamă şi copil a tatălui care, după ce a consimţit la acea procedură, nu recunoaşte copilul astfel născut în afara căsătoriei. în acest caz, paternitatea copilului este stabilită pe cale judecătorească, în condiţiile art. 411 şi art. 423 Noul Cod Civil
Potrivit art. 411, înţelegem că în favoarea copilului se aplică prezumţia de filiaţie care rezultă din posesia de stat şi actul său de naştere. în ceea ce priveşte aplicarea alin. (3), considerăm că, pentru răsturnarea prezumţiei, nu este de admis dovedirea adevăratei filiaţii faţă de tatăl biologic, de vreme ce identitatea terţului donator este confidenţială. De asemenea, socotim că atât mama, cât şi copilul sunt îndrituiţi să ceară, potrivit art. 424, pe cale judecătorească, stabilirea filiaţiei copilului faţă de cel care a consimţit, în condiţiile art. 442, la concepţiunea copilului prin metoda RUAM.
Confidenţialitatea informaţiilor privind reproducerea umană asistată medical.
Această confidenţialitate este statuată expres prin art. 445.
Cu toate acestea, în cazul în care, în lipsa unor astfel de informaţii, există riscul unui prejudiciu grav pentru sănătatea unei persoane astfel concepute sau a descendentului acesteia, instanţa de judecată poate autoriza transmiterea acestor informaţii către medic sau autorităţile competente, în mod confidenţial.
De asemenea, oricare dintre descendenţii persoanei concepute prin RUAM se poate prevala de accesul la aceste informaţii în cazul în care sănătatea lor ori a unei persoane care le este apropiată este ameninţată de un grav prejudiciu.
întrucât încă nu ne putem bucura de o practică judiciară în materie, reglementările noastre fiind foarte recente, ne permitem să imaginăm un caz care ar justifica în concret accesul la informaţii, pentru a stopa un rău care este pe cale să se producă. Astfel, imaginăm situaţia în care din materialul genetic al unui terţ donator aflat într-o bancă de spermă se distribuie la cel puţin două femei spermatozoizii necesari pentru fecundare prin metoda RUAM. Dacă rezultatul se concretizează în conceperea a doi copii de sex diferit, care la maturitate ajung să se cunoască şi doresc să se căsătorească, dar asemănarea dintre ei este izbitoare, ca la fraţii gemeni, pentru a se evita căsătoria lor şi naşterea unor copii din fraţi, cu consecinţe biologice nefaste, apreciem că bănuielile în cazul celor doi tineri concepuţi prin metoda RUAM i-ar îndreptăţi la obţinerea de informaţii privind adevăratele lor paternităţi biologice.
Raporturile dintre tată şi copil.
În ceea ce priveşte raporturile dintre tată şi copil, art. 446 Noul Cod Civil prevede că tatăl are aceleaşi drepturi şi obligaţii faţă de copilul născut prin reproducere asistată medical cu terţ donator ca şi faţă de un copil născut prin con-cepţiune naturală.
Din acest articol care vizează raporturile de filiaţie paternă în cazul RUAM putem recunoaşte şi principiul care vizează asimilarea copilului din afara căsătoriei cu copilul născut din căsătorie, în ceea ce priveşte situaţia lui juridică.
De altfel, potrivit cu art. 447 Noul Cod Civil, regulile aplicabile reproducerii umane asistate medical cu terţi donatori, regimul său juridic, asigurarea confidenţialităţii informaţiilor care ţin de aceasta, precum şi modul de transmitere a lor se stabilesc prin lege specială.
Părinţii care, pentru a avea un copil, doresc să recurgă la reproducerea asistată medical cu terţ donator trebuie să îşi dea consimţământul în prealabil, în condiţii care să asigure deplina confidenţialitate, în faţa notarului public care să le explice, în mod expres, consecinţele actului lor cu privire la filiaţie.
Consimţământul rămâne fără efect:
- în cazul decesului;
- în cazul formulării unei cereri de divorţ;
- în cazul separaţiei în fapt, survenite anterior momentului
Citește mai mult
concepţiunii realizate în cadrul reproducerii umane asistate.Consimţământul poate fi revocat, oricând, în scris, inclusiv în faţa medicului chemat să asigure asistenţa pentru reproducerea cu terţ donator.
Orice informaţii privind reproducerea umană asistată medical sunt confidențiale.