Munca în afara penitenciarului

munca în afara penitenciarului, persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim semideschis pot presta muncă şi desfăşura activităţi educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, moral-religioase, instruire şcolară şi formare profesională, în afara penitenciarului, sub supraveghere inclusiv electronică, în condiţiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

1. Beneficiarii acestei forme de executare

Condamnaţii care pot beneficia de această formă de executare trebuie să îndeplinească anumite condiţii in momentul acordării ei şi. totodată, să îşi asume anumite obligaţii pe toată perioada executării, şi anume:

a) pedepsele care au fost aplicate să fie de până la 3 ani;

b) condamnatul să fi dat dovezi temeinice de îndreptare, stăruinţă în muncă şi disciplină;

c) persoanele private de libertate clasificate iniţial în regim deschis, care au comis o abatere disciplinară, devin incompatibile cu acest tip de regim;

d) persoanele private de libertate clasificate iniţial în regim închis, care au avut o comportare bună. pot beneficia de acest regim.

Regimul semideschis se execută în penitenciare anume destinate ori în locuri sau secţii special amenajate în interiorul ori exteriorul altor penitenciare. Cazarea persoanelor se face pe sexe. vârste, compatibilităţi intelectuale şi culturale, interesul pentru resocializare.

Regimul semideschis se realizează în comun, sub supravegherea personalului anume desemnat.

2. Competenţa

Stabilirea acestui regim de semilibertate o face judecătorul pentru executarea pedepsei, la propunerea comisiei din penitenciar condusă de directorul acestuia. Cererea poate fi făcută şi de către condamnat, dar ea trebuie să treacă prin filtrul aceleiaşi comisii, care va face propunerea judecătorului.

3. Obligaţii şi drepturi speciale ale condamnaţilor

Prima obligaţie este de a munci, de a-şi îndeplini norma şi de a respecta disciplina muncii, precum şi celelalte obligaţii ce rezidă din regulamentul de organizare a timpului de lucru.

Condamnatul are obligaţia să se întoarcă zilnic în penitenciar, unde va rămâne peste noapte şi în zilele nelucrătoare, având obligaţia şi de a se supune regulilor de ordine internă din penitenciar privind programul zilnic, orele de masă, de dormit, regulile sanitare şi de igienă, cele privind participarea la acţiunile educative şi culturale, fiind supus, în caz de indisciplină, regimului sancţionator intern.

Condamnatul beneficiază şi de drepturi, primul dintre acestea fiind cel de a se mişca liber până la locul de muncă, în timpul muncii şi de la locul de muncă la penitenciar, de a avea contact restrâns cu lumea liberă, din afara penitenciarului. Condamnatul beneficiază, totodată, de o lărgire a drepturilor existente, cum ar fi dreptul la vizite, la pachete, corespondenţă etc.

Pentru munca în afara penitenciarului condamnatul primeşte o adeverinţă de ieşire din penitenciar, care constituie actul său de legitimare care îi justifică mişcarea liberă.

Muncile sunt dintre cele mai variate, ei putând lucra în echipe mici pe şantiere, în cadrul unor ateliere, dar şi prestând servicii pentru penitenciar ca şoferi, cărăuşi etc.

Pe toată această perioadă de timp, dacă se comit alte infracţiuni, se revocă obligatoriu acest regim semiliber de executare.

Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:

Comentarii despre Munca în afara penitenciarului