Supravegherea condamnatului pe durara liberării condiționate
| Comentarii |
|
supravegherea condamnatului pe durara liberării condiționate, pe durata supravegherii, datele prevăzute în art. 101 alin. (1) lit. c)-e) C. pen. se comunică serviciului de probaţiune. Supravegherea executării obligaţiilor prevăzute în art. 101 alin. (2) lit. a) şi b) C. pen. se face de serviciul de probaţiune. iar verificarea modului de îndeplinire a obligaţiilor prevăzute în art. 101 alin. (2) lit. c)-g) C. pen. se face de organele abilitate, conform art. 29 din Legea nr. 253/2013, care vor sesiza serviciul de probaţiune cu privire la orice încălcare a acestora.
Supravegherea executării obligaţiilor prevăzute în art. 101 alin. (2) lit. d) şi e) C. pen. poate fi realizată şi printr-un sistem electronic de supraveghere, în condiţiile prevăzute de legea specială.
Pe durata supravegherii, serviciul de probaţiune are obligaţia să sesizeze instanţa dacă:
a) au intervenit motive care justifică fie modificarea obligaţiilor impuse de instanţă, fie încetarea executării unora dintre acestea:
b) persoana supravegheată nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută, în condiţiile stabilite, obligaţiile ce îi revin.
A. Supravegherea executării obligaţiei prevăzute la art. 101 alin. (2) lit. a) C. pen. (art. 59 din Legea nr. 253/2013). Consilierul de probaţiune din cadrul serviciului de probaţiune în a cărui circumscripţie locuieşte persoana care trebuie să urmeze un curs de pregătire şcolară ori de calificare profesională, primind copia hotărârii judecătoreşti prin care s-a acordat liberarea condiţionată, decide, pe baza evaluării iniţiale a persoanei, cursul ce trebuie urmat şi instituţia din comunitate în care urmează să aibă loc, comunicând acestei instituţii o copie de pe dispozitivul hotărârii prin care s-a acordat liberarea, precum şi decizia sa.
Supravegherea şi controlul respectării obligaţiei de a urma un curs de pregătire şcolară ori de calificare profesională, atât cu privire la persoana liberată, cât şi cu privire la instituţia stabilită, se efectuează de serviciul de probaţiune competent.
în cazul în care persoana supravegheată va urma un curs de calificare, aceasta va începe cursul în termen de maximum 6 luni de la data primei întrevederi, iar dacă va urma un curs de pregătire şcolară, se va înscrie în anul şcolar următor.
B. Supravegherea executării obligaţiei prevăzute la art. 101 alin. (2) lit. b) C. pen. (art. 60 din Legea nr. 253/2013). Consilierul de probaţiune din cadrul serviciului de probaţiune în a cărui circumscripţie locuieşte persoana care trebuie să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială, primind copia hotărârii judecătoreşti, decide, pe baza evaluării iniţiale a persoanei, programul sau programele care trebuie urmate, precum şi. dacă este cazul, instituţia, respectiv instituţiile din comunitate în care urmează să aibă loc acestea, comunicându-le o copie de pe dispozitivul hotărârii, precum şi decizia sa.
Supravegherea şi controlul respectării obligaţiei de a urma unul sau mai multe programe de reintegrare socială, atât cu privire la persoana liberată, cât şi cu privire la instituţia din comunitate stabilită, se efectuează de serviciul de probaţiune competent.
C. Verificarea modului de îndeplinire a obligaţiilor prevăzute în art. 101 alin. (2) lit. c)-g) C. pen. se face de organele abilitate, conform art. 29 din Legea nr. 253/2013. Astfel, vom indica mai jos fiecare instituţie abilitată:
- pentru interdicţia de a nu părăsi teritoriul României, comunicarea se face Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, Direcţiei Generale de Paşapoarte şi Inspectoratului General pentru Imigrări, în situaţia cetăţenilor străini;
- pentru interdicţia de a nu se afla în anumite locuri sau la anumite manifestări sportive, culturale ori la alte adunări publice, stabilite de instanţă, comunicarea se face inspectoratului judeţean de poliţie în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul, precum şi, dacă este cazul, celui în care îşi are locuinţa condamnatul şi, pentru cazurile în care s-a dispus interdicţia pentru locuri, manifestări sau adunări în afara acestei circumscripţii, Inspectoratului General al Poliţiei Române;
- pentru interdicţia de a nu comunica cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, cu participanţii la săvârşirea infracţiunii sau cu alte persoane, stabilite de instanţă, ori de a nu se apropia de acestea, comunicarea se face persoanelor cu care condamnatul nu are dreptul să intre în legătură ori de care nu are dreptul să se apropie, inspectoratului judeţean de poliţie în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul, precum şi, dacă este cazul, celui în care îşi are locuinţa condamnatul şi, pentru cazurile în care victima sau persoanele stabilite de instanţă nu domiciliază în aceeaşi circumscripţie, inspectoratelor judeţene de poliţie de la domiciliul acestora;
- pentru interdicţia de a nu conduce anumite vehicule stabilite de instanţă, comunicarea se face inspectoratului judeţean de poliţie în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul, precum şi. dacă este cazul, celui în care îşi are locuinţa condamnatul;
- pentru interdicţia de a nu deţine, a nu folosi şi a nu purta nicio categorie de arme, comunicarea se face inspectoratului judeţean de poliţie în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul, precum şi, dacă este cazul, celui în care îşi are locuinţa condamnatul.
Modificarea sau încetarea obligaţiilor
în situaţia în care, pe parcursul supravegherii, consilierul de probaţiune constată că se impune modificarea conţinutului unora dintre obligaţii, stabilirea unor noi obligaţii sau încetarea unora dintre cele dispuse, va sesiza instanţa de judecată. Desigur, modificarea trebuie să fie bine justificată, deoarece ea presupune fie impunerea unor noi obligaţii, fie sporirea sau diminuarea condiţiilor de executare a celor existente. Sesizarea instanţei poate fi făcută şi de către judecătorul delegat cu executarea, la cererea celui liberat sau a persoanei vătămate, după consultarea raportului întocmit de consilierul de probaţiune
Instanţa va analiza cererea formulată şi va dispune modificarea obligaţiilor în mod corespunzător, cu scopul de a asigura condamnatului şanse mai mari de reintegrare socială. Instanţa poate da şi o soluţie prin care să dispună încetarea executării unora dintre obligaţiile pe care le-a impus, când apreciază că menţinerea acestora nu mai este necesară.
