Părțile procesului civil
| Comentarii |
|
părțile procesului civil (art. 55-93 NCPC), părţile din procesul civil sunt: reclamantul, adică cel care formulează cererea de chemare în judecată, şi pârâtul, adică cel chemat în judecată. De asemenea, pot lua parte la judecată şi terţe persoane care intervin voluntar sau forţat în proces, în condiţiile legii, şi care dobândesc calitatea de părţi.
în condiţiile legii, şi Ministerul Public, prin procuror, poate participa la procesul civil în orice fază a acestuia ori de câte ori este necesar pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicţie şi ale dispăruţilor, precum şi în alte cazuri expres prevăzute de lege, dacă apreciază că este necesar pentru apărarea ordinii de drept, a drepturilor şi intereselor cetăţenilor.
Poate fi parte în judecată orice persoană care are capacitatea de folosinţă a drepturilor civile, precum şi asociaţiile, societăţile sau alte entităţi fără personalitate juridică, constituite potrivit legii.
Exercitarea drepturilor procedurale poate avea loc doar de către persoanele care au capacitate procesuală de exerciţiu, în lipsa căreia nu pot sta în judecată decât dacă sunt reprezentate, iar persoanele cu capacitate de exerciţiu restrânsă, numai dacă sunt asistate sau autorizate în condiţiile legii.
Actele de procedură îndeplinite de către cel care nu are capacitate de folosinţă sunt lovite de nulitate absolută, iar cele îndeplinite de către cel care nu are capacitate procesuală de exerciţiu sunt lovite de nulitate relativă (anulabile).
Conform art. 80 C.proc.civ., părţile pot să exercite drepturile procedurale personal sau prin reprezentant. Reprezentarea poate fi legală, convenţională sau judiciară. Persoanele fizice lipsite de capacitate de exerciţiu vor sta în judecată prin reprezentant legal. în general însă, părţile pot sta în judecată printr-un reprezentant ales, cu excepţia cazului în care legea impune prezenţa lor personală în faţa instanţei. Când legea prevede sau când circumstanţele cauzei o impun, pentru a se asigura dreptul la un proces echitabil, judecătorul poate numi un reprezentant în calitate de curator, dintre avocaţii anume desemnaţi în acest sens de barou pentru fiecare instanţă judecătorească, conform art. 58 alin. (3) C.proc.civ.
Mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte, fiind în coparticipare procesuală, dacă obiectul procesului este un drept ori o obligaţie comună, dacă drepturile şi obligaţiile lor au aceeaşi cauză ori dacă între ele există o strânsă legătură.
Persoanele care nu au reprezentant legal vor fi reprezentate în instanţă de către un curator special care va avea drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru reprezentantul legal. Dispoziţia este aplicabilă şi în cazul existenţei unui conflict de interese între reprezentant şi reprezentat.
Pe lângă procedura contencioasă, reglementată în Cartea a II-a, art. 192-526 C.proc.civ., în Cartea a III-a, art. 527-540 C.proc.civ. este reglementată şi procedura necontencioasă judiciară, care se utilizează atunci când nu se urmăreşte stabilirea unui drept potrivnic faţă de o altă persoană, precum sunt cererile privitoare la darea autorizaţiilor judecătoreşti sau la luarea unor măsuri legale de supraveghere, ocrotire ori asigurare; în domeniul nostru de preocupare, această procedură se utilizează în cazul cererii pentru autorizarea căsătoriei minorului care a împlinit vârsta de 16 ani, a cererii pentru recunoaşterea capacităţii de exerciţiu anticipate şi a cererilor privind adopţia.
