Pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi
| Comentarii |
|
pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi, executarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi începe:
a) de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare la pedeapsa amenzii;
b) de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere;
c) după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.
Pedeapsa complementară se execută după executarea pedepsei principale, ceea ce o deosebeşte de pedeapsa accesorie, care. în principiu, se execută concomitent cu executarea pedepsei principale.
Pornind de la o varietate de situaţii în care se poate afla condamnatul, legiuitorul a stabilit în conţinutul Codului penal în vigoare momente distincte de punere în executare a pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi. De asemenea, distincţia se face şi în funcţie dacă este vorba despre o pedeapsă privativă sau neprivativâ de libertate, cum este cazul pedepsei amenzii penale, sau de suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. De aceea, punerea în executare este influenţată de starea de libertate efectivă a condamnatului.
Aşa fiind, distingem mai multe situaţii specifice executării, care depind de natura pedepsei (amendă sau închisoare), precum şi de felul executării, respectiv pedeapsa cu lipsire de libertate executată în penitenciar sau în sistem de supraveghere, precum şi de momentul când pedeapsa cu lipsire de libertate se încheie. în cazul pedepsei cu amenda penală, executarea pedepsei complementare se face de la momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.
Persoanei faţă de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei nu i se mai aplică pedeapsa şi nu este supusă niciunei decăderi, interdicţii sau incapacităţi ce ar putea decurge din infracţiunea săvârşită, dacă nu a săvârşit din nou o infracţiune până la expirarea termenului de supraveghere, nu s-a dispus revocarea amânării şi nu s-a descoperit o cauză de anulare.
în cazul în care s-a dispus liberarea condiţionată, executarea pedepsei interzicerii exercitării unor drepturi începe după expirarea termenului de supraveghere a liberării, cu excepţia interzicerii dreptului străinului de a se afla pe teritoriul României, care se execută la data liberării.
Dacă se dispune revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere sau înlocuirea pedepsei amenzii cu închisoarea, pentru alte motive decât săvârşirea unei noi infracţiuni, partea din durata pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi neexecutată la data revocării sau înlocuirii se va executa după executarea pedepsei închisorii.
în situaţia în care s-a dispus graţierea totală sau a restului de pedeapsă, pedeapsa complementară, dacă nu a fost graţiată şi ea prin legea de graţiere, se va executa după graţiere. De asemenea, pedeapsa complementară se execută după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei (potrivit art. 162 alin. (6) C. pen., pedepsele complementare aplicate persoanei fizice nu se prescriu].
Punerea în executare a pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi este reglementată în art. 29-30 din Legea nr. 253/2013. Astfel, în cazul dispunerii pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi, judecătorul delegat cu executarea trimite o copie de pe dispozitivul hotărârii, în funcţie de drepturile a căror exercitare a fost interzisă, persoanei juridice de drept public sau de drept privat autorizate să supravegheze exercitarea dreptului respectiv, după cum urmează:
a) pentru interzicerea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, comunicarea se face primăriei de la domiciliul, precum şi, dacă este cazul, celei de la locuinţa persoanei condamnate şi Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date;
b) pentru interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat. comunicarea se face Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, precum şi. dacă este cazul, instituţiei în cadrul căreia cel condamnat exercită o astfel de funcţie;
c) pentru interzicerea dreptului străinului de a se afla pe teritoriul României, comunicarea se face Inspectoratului General pentru Imigrări şi Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră;
d) pentru interzicerea dreptului de a alege, comunicarea se face primăriei de la domiciliul, precum şi, dacă este cazul, celei de la locuinţa persoanei condamnate, Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, iar, în cazul în care persoana locuieşte în străinătate, comunicarea se face Departamentului consular al Ministerului Afacerilor Externe. în cazul cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, comunicarea se face Inspectoratului General pentru Imigrări;
e) pentru interzicerea drepturilor părinteşti, comunicarea se face consiliului local şi direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului în a căror circumscripţie îşi are domiciliul condamnatul, precum şi, dacă este cazul, celor în care îşi are locuinţa condamnatul;
f) pentru interzicerea dreptului de a fi tutore sau curator, comunicarea se face consiliului local în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul condamnatul, precum şi, dacă este cazul, celui în care îşi are locuinţa condamnatul;
g) pentru interzicerea dreptului de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii, comunicarea se face persoanei juridice în cadrul căreia persoana exercită respectiva funcţie, profesie, meserie sau activitate, precum şi, dacă este cazul, persoanei juridice care asigură organizarea şi coordonarea exercitării profesiei sau activităţii respective ori autorităţii care a învestit-o cu exercitarea unui serviciu de interes public;
h) pentru interzicerea dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, comunicarea se face inspectoratului judeţean de poliţie în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul, precum şi, dacă este cazul, celui în care îşi are locuinţa condamnatul;
i) pentru interzicerea dreptului de a conduce anumite categorii de vehicule stabilite de instanţă, comunicarea se face inspectoratului judeţean de poliţie în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul, precum şi. dacă este cazul, celui în care îşi are locuinţa condamnatul;
j) pentru interzicerea dreptului de a părăsi teritoriul României, comunicarea se face Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră. Direcţiei Generale de Paşapoarte şi Inspectoratului General pentru Imigrări, în situaţia cetăţenilor străini;
k) pentru interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, comunicarea se face Inspectoratului General al Poliţiei Române;
l) pentru interzicerea dreptului de a se afla în anumite localităţi stabilite de instanţă, comunicarea se face inspectoratelor judeţene de poliţie în a căror circumscripţie se află localităţile vizate de interdicţie şi Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date;
m) pentru interzicerea dreptului de a se afla în anumite locuri sau la anumite manifestări sportive, culturale ori la alte adunări publice, stabilite de instanţă, comunicarea se face inspectoratului judeţean de poliţie în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul, precum şi, dacă este cazul, celui în care îşi are locuinţa condamnatul şi, pentru cazurile în care s-a dispus interdicţia pentru locuri, manifestări sau adunări în afara acestei circumscripţii. Inspectoratului General al Poliţiei Române;
n) pentru interzicerea dreptului de a comunica cu victima ori cu membri de familie ai acesteia, cu persoanele care au comis infracţiunea sau cu alte persoane, stabilite de instanţă, ori de a se apropia de acestea, comunicarea se face persoanelor cu care condamnatul nu are dreptul să intre în legătură ori de care nu are dreptul să se apropie, inspectoratului judeţean de poliţie în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul, precum şi, dacă este cazul, celui în care îşi are locuinţa condamnatul şi, pentru cazurile în care victima sau persoanele stabilite de instanţă nu domiciliază în aceeaşi circumscripţie, inspectoratelor judeţene de poliţie de la domiciliul acestora;
o) pentru interzicerea dreptului de a se apropia de locuinţa, locul de muncă, şcoala sau alte locuri unde victima desfăşoară activităţi sociale, în condiţiile stabilite de instanţa de judecată, comunicarea se face victimei, inspectoratului judeţean de poliţie în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul, precum şi, dacă este cazul, celui în care îşi are locuinţa condamnatul şi inspectoratelor judeţene de poliţie în a căror circumscripţie se află locurile vizate de interdicţie.
Comunicarea prevăzută în situaţiile de mai sus se va face când pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi devine executabilă, potrivit art. 68 C. pen., şi va menţiona data de la care începe şi data la care ar trebui să înceteze executarea pedepsei complementare.
în cazul dispunerii suspendării sub supraveghere a executării pedepsei sau a liberării condiţionate, se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 29 din Legea nr. 253/2013 expuse mai sus cu privire la interdicţiile dispuse de instanţa de judecată în cadrul pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi şi dispoziţiile art. 47-54, art. 56 şi art. 57 din aceeaşi lege cu privire la executarea măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor dispuse de instanţă în cadrul suspendării executării sub supraveghere, respectiv dispoziţiile art. 58-62 cu privire la executarea măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor dispuse de instanţă în cadrul liberării condiţionate.
Judecătorul delegat cu executarea poate acorda persoanei condamnate, la cererea motivată a acesteia, o permisiune în executarea pedepsei complementare prevăzute la art. 66 alin. (1) Ut. l)-o) C. pen.. în următoarele cazuri:
a) participarea persoanei supravegheate la căsătoria, botezul sau înhumarea unui membru de familie, dintre cei prevăzuţi la art. 177 C. pen.;
b) participarea la un concurs, în vederea ocupării unui loc de muncă;
c) susţinerea unui examen;
d) urmarea unui tratament sau a unei intervenţii medicale.
Cererea persoanei condamnate se soluţionează în camera de consiliu, după ascultarea acesteia, a reprezentantului instituţiilor prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. l)-o) din lege, respectiv a consilierului de probaţiune. atunci când s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. Judecătorul delegat cu executarea se pronunţă prin încheiere definitivă. O copie a încheierii definitive se comunică instituţiilor şi persoanelor prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. l)-o) şi serviciului de probaţiune competent, atunci când este cazul.
Permisiunea poate fi acordată pe o perioadă de maximum 5 zile, cu excepţia situaţiei prevăzute la lit. d), când, în mod excepţional, permisiunea poate fi acordată pentru durata de timp necesară pentru urmarea tratamentului sau a intervenţiei medicale. Durata permisiunii se include în durata pedepsei complementare.
