Principiul retroactivităţii efectelor nulităţii
| Comentarii |
|
principiul retroactivităţii efectelor nulităţii, regula potrivit căreia nulitatea produce efecte nu numai pentru viitor, ci şi pentru trecut, adică efectele nulităţii se produc din chiar momentul încheierii actului juridic civil.
Aşadar, vor fi înlăturate şi efectele actului juridic care s-au produs între momentul încheierii acestuia şi momentul anulării efective a actului. în temeiul retroactivităţii efectelor nulităţii actului juridic civil, părţile ajung în situaţia în care s-ar fi aflat dacă nu ar fi încheiat acel act juridic.
Acest prim principiu al efectelor nulităţii este consacrat de art. 1254 alin. (1) Noul Cod Civil, potrivit căruia, „contractul lovit de nulitate absolută sau anulat este considerat a nu fi fost niciodată încheiat”, textul de lege aplicându-se, pe temeiul art. 1325 noul Cod Civil, şi actelor juridice unilaterale lovite de nulitate absolută sau de nulitate relativă.
Excepţii
Există unele cazuri în care, pentru anumite raţiuni, sunt menţinute efectele produse între momentul încheierii actului juridic şi momentul anulării acestuia, deci cazuri când nulitatea produce efecte numai pentru viitor.
în ceea ce ne priveşte, vom reţine următoarele excepţii de la principiul retroactivităţii efectelor nulităţii actului juridic:
- cazul căsătoriei putative [art. 304 alin. (1) noul Cod Civil], în sensul că efectul retroactiv al declarării nulităţii căsătoriei este înlăturat faţă de soţul care a fost de bună-credinţă la încheierea căsătoriei, care păstrează statutul de soţ dintr-o căsătorie valabilă pe perioada cuprinsă între momentul încheierii căsătoriei şi cel în care hotărârea judecătorească de anulare a căsătoriei devine definitivă;
- cazul copiilor dintr-o căsătorie anulată [art. 305 alin. (1) noul Cod Civil], în sensul că anularea căsătoriei nu produce niciun efect în privinţa copiilor din această căsătorie nu numai pentru trecut, dar nici măcar pentru viitor (se observă că, în acest caz, principiul ocrotirii intereselor minorului înlătură nu numai retroactivitatea efectelor nulităţii, ci însăşi nulitatea, desigur numai în privinţa situaţiei legale a copiilor rezultaţi din căsătoria care ulterior a fost anulată);
- cazul minorului de bună-credinţă la încheierea căsătoriei, care păstrează capacitatea deplină de exerciţiu dobândită ca efect al încheierii acelei căsătorii şi ulterior anulării căsătoriei [art. 39 alin. (2) noul Cod Civil];
- modificarea numelui de familie numai pentru viitor, în cazul anulării recunoaşterii de filiaţie, precum şi în cazul anulării căsătoriei, purtarea numelui de familie până la data desfiinţării recunoaşterii voluntare de filiaţie, căsătoriei fiind un fapt ireversibil;
- cazul declarării nulităţii unei persoane juridice [art. 198 alin. (1) noul cod civil prevede că „de la data la care hotărârea judecătorească de constatare sau declarare a nulităţii a devenit definitivă, persoana juridică încetează fără efect retroactiv şi intră în lichidare”].
Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:
Comentarii despre Principiul retroactivităţii efectelor nulităţii
