Regimul penitenciar de maximă siguranță
| Comentarii |
|
regimul penitenciar de maximă siguranță, regimul de maximă siguranţă este reglementat de art. 34 din Legea nr. 254/2013. El este aplicat iniţial în situaţia pedepsei detenţiunii pe viaţă, precum şi a pedepsei închisorii mai mari de 13 ani şi a celor ce prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului. Acest regim de executare a pedepsei se caracterizează prin măsuri stricte de pază, supraveghere şi escortare. Condamnaţii sunt cazaţi de regulă individual şi prestează munca şi desfăşoară activităţi educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă. moral-religioase, instruire şcolară şi formare profesională, în grupuri mici, în spaţii anume destinate în interiorul penitenciarului, sub supraveghere continuă. în condiţiile stabilite prin regulamentul de aplicare a legii privind executarea pedepselor privative de libertate.
Persoanele repartizate să execute pedeapsa în acest regim de executare nu părăsesc penitenciarul decât în mod excepţional, cu destinaţii precise la instanţă, la spital, la transferuri în alte penitenciare, iar în aceste situaţii se asigură efective superioare de pază, fiind de obicei imobilizate cu cătuşe. în restul timpului, aceşti condamnaţi sunt supravegheaţi permanent pentru a stopa orice posibilitate de a se manifesta, în concretizarea trăsăturilor de caracter periculoase ori negative. Această posibilă agresivitate se manifestă mai ales în primii ani de detenţie. Sunt supravegheate orice contacte cu alte persoane, iar vizitele rudelor sau prietenilor sunt supravegheate video şi audio. Condamnaţii sunt supuşi unei percheziţii corporale atât la ieşirea din celulă, cât şi la înapoiere.
Persoanele condamnate poartă ţinută civilă decentă, indiferent de regimul de executare a pedepselor privative de libertate. în cazul în care persoanele condamnate nu dispun de ţinută civilă personală şi nici de mijloace financiare suficiente, ţinuta civilă se asigură gratuit de către administraţia penitenciarului. în acest din urmă caz, ministrul justiţiei stabileşte prin ordin normele de echipare şi durata de folosinţă a ţinutei asigurate de administraţia penitenciarului.
Cazarea condamnaţilor se face individual sau în comun (maxim patru persoane). în aşa fel încât dotările interioare să nu poată fi detaşate din sau de pe pereţi, din instalaţiile de fixaţie, pentru a fi folosite împotriva personalului sau pentru autoagresiuni. în aceste camere de deţinere nu trebuie să se afle bunuri sau obiecte care ar putea fi folosite la agresiune, autovătămare sau la sustragerea de la executarea pedepsei.
Normele minime obligatorii privind condiţiile de cazare a persoanelor condamnate se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei. Actualele spaţii de deţinere, cât şi cele care sunt reamenajate sau nou-construite trebuie să respecta prevederile şi recomandările internaţionale, în special ale Comitetului European pentru Prevenirea Torturii şi Tratamentelor sau Pedepselor Inumane ori Degradante. Fiecărei persoane condamnate i se pun la dispoziţie un pat şi cazarmamentul stabilit prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Camerele de cazare şi celelalte încăperi destinate persoanelor condamnate dispun de iluminat natural şi de instalaţiile necesare asigurării iluminatului artificial corespunzător. Iluminatul natural, ventilaţia sau apa potabilă şi instalaţiile sanitare sunt la fel ca la celelalte camere, dar cu mijloacele de protecţie şi pază speciale, ca grilaje la uşi şi ferestre, camere de luat vederi în sectoarele de acces şi pe holuri, precum şi în exteriorul clădirilor.
Această categorie de condamnaţi are un program zilnic stabilit prin regulamentul de punere în executare a legii, constând în activităţi administrative, lucrative, plimbare, asistenţă medicală, asistenţă religioasă şi odihnă. în situaţia în care condamnatul are permisiunea de a munci, el o va face doar în interiorul penitenciarului. în ateliere anume destinate. Condamnaţii care nu muncesc vor desfăşura activităţi în comun cu alţii, plimbare, educaţie şi intervenţie psihologică, sport şi comuniune religioasă. Activităţile educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială se organizează în fiecare penitenciar şi au ca scop reintegrarea socială a persoanelor condamnate. Activităţile prevăzute mai sus se desfăşoară cu un număr corespunzător de specialişti: educatori, preoţi, agenţi tehnici, monitori sportivi, precum şi psihologi şi asistenţi sociali.
Servirea hranei se realizează în camerele de deţinere. Asistenţa medicală, tratamentul şi îngrijirile persoanelor condamnate sunt garantate, fără discriminare în ceea ce priveşte situaţia lor juridică. Dreptul la asistenţă medicală include intervenţia medicală, asistenţa medicală primară, asistenţa medicală de urgenţă şi asistenţa medicală de specialitate. Dreptul la îngrijiri include atât îngrijirile de sănătate, cât şi îngrijirile terminale. Aceste manopere se realizează în spaţii anume amenajate în acest scop, numite infirmerii. După caz, dacă se impune, se poate face deplasarea la spitale şi policlinici din afara penitenciarului, cu pază întărită.
Dreptul la petiţionare este asigurat la fel ca şi în cazul celorlalţi deţinuţi, dar legătura cu reprezentanţii mass-media poate fi făcută doar cu aprobarea conducerii administraţiei penitenciarelor.
Paza şi supravegherea acestor deţinuţi sunt asigurate de un personal special selectat, instruit fizic şi psihic, pentru a nu acţiona în sensul provocărilor la care se dedau condamnaţii, evitând a-i trata cu ură şi prejudecată, chiar dacă ar putea exista o justificare în acest sens (dacă ne gândim la asasinate multiple, omoruri, pedofilie cu omor, terorism, genocid etc.).
Potrivit art. 35 din Legea nr. 254/2013, următoarelor categorii de persoane nu li se aplică regimul de maximă siguranţă:
a) celor care au împlinit vârsta de 65 de ani;
b) femeilor însărcinate sau care au în îngrijire un copil în vârstă de până la un an;
c) persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate, precum şi celor cu afecţiuni locomotorii grave.
După împlinirea vârstei de 65 de ani. condamnaţii nu execută pedeapsa în regim de maximă siguranţă (art. 35 din lege), ci în regim închis; potrivit art. 40 alin. (3) din Legea nr. 254/2013, comisia prevăzută la art. 32 va dispune schimbarea regimului de maximă siguranţă în regim închis în cazul persoanelor condamnate care au împlinit vârsta de 65 de ani.
Persoanele condamnate încadrate în gradul I de invaliditate, precum şi cele cu afecţiuni locomotorii grave şi femeile însărcinate sau care au în îngrijire un copil în vârstă de până la un an execută pedeapsa privativă de libertate în regim închis, pe perioada cât durează cauza care a impus neaplicarea regimului de maximă siguranţă. La data încetării cauzei care a determinat neaplicarea regimului de maximă siguranţă, situaţia persoanei condamnate este analizată în condiţiile art. 40 din lege. care stipulează că va fi analizată oportunitatea schimbării regimului de executare.
Prevederile privind neaplicarea acestui regim de executare celor trei categorii de persoane indicate mai sus nu se aplică în cazul în care persoanele condamnate prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului, stabilit ca atare, potrivit criteriilor şi procedurii de evaluare a riscului prevăzute de regulamentul de aplicare a legii. Deţinuţilor care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului li se aplică măsuri de pază. supraveghere şi escortare sporite, fără a ie fi afectate drepturile prevăzute de lege.
În mod excepţional, natura şi modul de săvârşire a infracţiunii, precum şi persoana condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate în regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate, în condiţiile stabilite prin regulamentul de aplicare a legii.
Pedepsele privative de libertate se execută, în condiţiile Legii nr. 254/2013, în locuri anume destinate, denumite penitenciare. Regimul de maximă siguranţă se execută în penitenciare anume destinate sau în secţii special amenajate, interioare sau exterioare. în celelalte penitenciare.
Penitenciare de maximă siguranță din România
Acest regim sever este aplicat în penitenciarele din Aiud, Arad şi Secţia R-104, Colibaşi şi Secţia G.A.Z., Craiova şi Secţia tranzit. Gherla şi Secţia Cluj-Napoca. Miercurea Ciuc, Oradea. Focşani şi Secţia exterioară. Galaţi şi Secţia Şendreni. laşi şi Secţia tranzit, Mărgineni, Poarta Albă şi Secţia Valul lui Traian, Tulcea şi Secţia Chilia Veche, Giurgiu, Bucureşti-Rahova şi Secţia G.A.Z., Slobozia şi Secţia tranzit, Târgşor.
