Schimbarea regimului de executare a pedepsei
| Comentarii |
|
schimbarea regimului de executare a pedepsei, stabilirea unuia sau a altuia dintre cele patru regimuri de deţinere o face o comisie specială, care respectă o anumită metodologie de stabilire şi, respectiv, de trecere de la un regim la altul sau de revenirea de la un regim mai uşor la unul mai restrictiv, prin activitatea de personalizare a regimului de executare a pedepselor.
în fiecare penitenciar se constituie o comisie pentru stabilirea, individualizarea şi schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, alcătuită din directorul penitenciarului, care este şi preşedintele comisiei, şeful serviciului sau biroului pentru aplicarea regimurilor şi şeful serviciului sau biroului educaţie ori şeful serviciului sau biroului asistenţă psihosocială. Secretariatul comisiei se asigură de către şeful serviciului sau biroului evidenţă din penitenciarul respectiv.
Comisia îşi desfăşoară activitatea, de regulă, o dată pe săptămână.
Potrivit art. 33 din Legea nr. 254/2013, se realizează mai întâi aplicarea provizorie a regimului de executare. După terminarea perioadei de carantină şi observare, persoanei condamnate căreia nu i s-a stabilit regimul de executare i se aplică provizoriu regimul de executare corespunzător cuantumului pedepsei pe care o execută. în cazul persoanelor iniţial arestate preventiv, regimul provizoriu se aplică de la momentul primirii mandatului de executare a pedepsei, până la prima întrunire a comisiei. Aplicarea regimului provizoriu se face în baza deciziei directorului penitenciarului, care este executorie şi definitivă.
Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate se poate dispune cu respectarea dispoziţiilor din art. 40 din lege.
Competenţa pentru schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate revine comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate care funcţionează în fiecare penitenciar. Aceasta are obligaţia ca, după executarea a 6 ani şi 6 luni, în cazul pedepselor cu detenţiunea pe viaţă, şi a unei cincimi din durata pedepsei cu închisoarea, precum şi în situaţia când nu s-a aplicat regimul de maximă siguranţă, să analizeze conduita persoanei condamnate şi eforturile pentru reintegrare socială, întocmind un raport care se aduce la cunoştinţa persoanei condamnate, sub semnătură.
Comisia va dispune schimbarea regimului de maximă siguranţă în regim închis în cazul persoanelor condamnate care au împlinit vârsta de 65 de ani.
în activitatea sa, comisia ţine cont şi de rezultatele aplicării instrumentelor-standard de evaluare a activităţilor desfăşurate de deţinuţi, aprobate prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate în regimul imediat inferior ca grad de severitate se poate dispune, ţinându-se seama de natura şi modul de săvârşire a infracţiunii, dacă persoana condamnată:
a) a avut o bună conduită, stabilită prin raportare la recompensele acordate şi sancţiunile aplicate, şi nu a recurs la acţiuni care indică o constantă negativă a comportamentului:
b) a stăruit în muncă sau s-a implicat activ în activităţile stabilite în Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică.
Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate într-unul mai sever se poate dispune, în orice moment al executării pedepsei, dacă persoana condamnată a comis o infracţiune sau a fost sancţionată disciplinar pentru o abatere disciplinară foarte gravă sau pentru mai multe abateri disciplinare grave.
Dacă persoana condamnată a fost inclusă în categoria celor cu grad de risc pentru siguranţa penitenciarului, se dispune schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate în regimul de maximă siguranţă.
Hotărârea comisiei prin care se dispune menţinerea sau schimbarea regimului de executare cuprinde şi termenul de reanalizare, care nu poate fi mai mare de un an. în acelaşi termen, comisia analizează obligatoriu, periodic, situaţia persoanei condamnate.
în cazul în care unei persoane condamnate cu grad de risc pentru siguranţa penitenciarului i s-a schimbat regimul de executare, trecerea în regimul imediat inferior ca grad de severitate se poate face numai după executarea fracţiunilor de pedeapsă arătate mai sus ori. după caz. la împlinirea termenului de un an.
Hotărârea de schimbare a regimului de executare a pedepselor privative de libertate se comunică persoanei condamnate împreună cu menţionarea căii de atac existente şi a termenului de exercitare a acesteia. împotriva hotărârii comisiei persoana condamnată poate formula plângere la judecătorul de supraveghere a privării de libertate, în termen de 3 zile de la data la care i s-a comunicat hotărârea. Persoana condamnată poate fi ascultată, la locul de deţinere, de judecătorul de supraveghere a privării de libertate. Acesta din urmă soluţionează plângerea în termen de 10 zile de la data primirii ei şi pronunţă, prin încheiere motivată, una dintre următoarele soluţii:
a) admite plângerea, dispunând asupra modificării regimului de executare stabilit de comisie;
b) respinge plângerea, dacă aceasta este nefondată, tardivă sau inadmisibilă;
c) ia act de retragerea plângerii.
Prin încheiere, judecătorul de supraveghere a privării de libertate fixează termenul de reanalizare, care nu poate fi mai mare de un an. Termenul curge de la data emiterii hotărârii comisiei.
încheierea judecătorului de supraveghere a privării de libertate se comunică persoanei condamnate şi administraţiei penitenciarului, în termen de 3 zile de la data pronunţării acesteia. Ea este executorie de la data comunicării către administraţia penitenciarului.
Competenţa de soluţionare a plângerii aparţine judecătorului de supraveghere a privării de libertate de la penitenciarul a cărui comisie a dispus menţinerea sau schimbarea regimului de executare.
împotriva încheierii judecătorului de supraveghere a privării de libertate persoana condamnată şi administraţia penitenciarului pot formula contestaţie la judecătoria în a cărei circumscripţie se află penitenciarul. în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii. Contestaţiile se depun la judecătorul de supraveghere a privării de libertate care a pronunţat încheierea şi se înaintează judecătoriei împreună cu dosarul cauzei, în termen de 2 zile de la primirea acestora. Contestaţia nu suspendă executarea încheierii.
Potrivit art. 40 alin. (22) din Legea nr. 254/2013, „dispoziţiile art. 39 alin. (14)-(19) se aplică în mod corespunzător", astfel că contestaţia se judecă. în şedinţă publică, cu citarea persoanei condamnate şi a administraţiei penitenciarului, care pot depune memorii şi concluzii scrise. Persoana condamnată este adusă la judecată doar la solicitarea instanţei, în acest caz fiind audiată. Asistenţa juridică nu este obligatorie. în cazul în care procurorul şi reprezentantul administraţiei penitenciarului participă la judecată, aceştia pun concluzii. Instanţa se pronunţă, în şedinţă publică, prin sentinţă definitivă, care se comunică persoanei condamnate şi administraţiei penitenciarului.
Orice modificări privind regimul de executare al unui condamnat se înscriu în dosarul personal, individual, precum şi în aplicaţiile informatizate şi în celelalte documente operative.
