transmisiune a calităţii procesuale, locuţiune ce desemnează trecerea unor drepturi sau obligaţii de la părţile litigante la o persoană străină de proces. T.c.p. poate avea loc când părţile sunt chiar titulare ale drepturilor sau obligaţiilor ce formează conţinutul raportului juridic dedus în justiţie; ea reprezintă tocmai rezultatul trecerii drepturilor şi obligaţiilor de la una dintre părţi către o persoană străină de proces. Persoana asupra căreia s-au transmis drepturile sau obligaţiile va dobândi, după caz, calitatea procesuală activă sau pasivă, în funcţie de poziţia pe care a avut-o autorul său. T.c.p. poate fi o: I) transmisiune legală, ipoteză în care trecerea drepturilor sau obligaţiilor de la una din părţi către o altă persoană îşi are temeiul în lege; aceasta poate avea loc în cazul succesiunii, împrejurare în care moştenitorii preiau calitatea autorului lor; calitatea procesuală nu poate fi transmisă, de regulă, în cadrul acţiunilor având un caracter strict personal; de asemenea, se poate realiza o t.c.p. şi în cazul reorganizării persoanelor juridice; persoana juridică care preia bunurile unităţii reorganizate va dobândi, după caz, calitate procesuală activă sau pasivă; t. c.p. nu poate avea loc însă dacă persoana juridică se dizolvă, întrucât ea intră în lichidare pentru realizarea activului şi plata pasivului; 2) transmisiune convenţională, situaţie în care trecerea drepturilor sau a obligaţiilor de la una dintre părţi către o altă persoană este determinată de acordul de voinţă al părţilor; o asemenea t.c.p. poate fi determinată de; a) cesiunea de creanţă, care conferă cesionarului legitimare procesuală activă; b) preluarea datoriilor, ce acordă aceluia către care ele s-au transmis legitimare procesuală pasivă; c) vânzarea bunurilor litigioase, care conferă dobânditorului legitimare procesuală activă sau pasivă, în funcţie de poziţia avută în proces de vânzător. După întinderea t.c.p., distingem între: 1) transmisiunea universală sau cu titlu universal, ipoteză în care trec asupra unei persoane toate drepturile şi obligaţiile procesuale ale părţii; 2) transmisiunea cu titlu particular, situaţie în care asupra dobânditorului trec doar anumite drepturi şi obligaţii. Transmisiunea convenţională este întotdeauna o transmisiune cu titlu particular. Persoana asupra căreia trec drepturile şi obligaţiile procesuale se substituie transmiţătorului; activitatea judiciară va continua cu participarea celui care ia astfel locul reclamantului sau pârâtului. Actele procesuale îndeplinite anterior introducerii în proces a dobândito-rului îi vor fi opozabile; actele ulterioare se vor întocmi în contradictoriu cu cel introdus în proces, iar hotărârea ce urmează să se pronunţe îi va fi opozabilă [v. şi calitate procesuală].
Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:
Comentarii despre Transmisiune a calităţii procesuale
