Gheorghe Alexandru Galea contra Romaniei - Retinerea gresita a impozit pentru pensie militara
| Comentarii |
|
Traducere din limba franceză
Consiliul Europei
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Secţia a III-a
HOTĂRÂRE
Cererea nr. 25510/04
prezentată de Gheorghe Alexandru GÂLEA împotriva României
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secţia a III-a), statuând la data de 14 octombrie 2008 în cadrul unei camere formate din:
Josep Casadevall, preşedinte,
Corneliu Bîrsan,
Boštjan M. Zupančič,
Egbert Myjer,
Ineta Ziemele,
Luis López Guerra, judecători;
şi Santiago Quesada, grefier de secţie,
Având în vedere cererea menţionată anterior înaintată la data de 30 martie 2004,
Având în vedere decizia Curţii de a se prevala de art. 29 alin. 3 din Convenţie şi de a examina împreună admisibilitatea şi fondul cauzei,
Având în vedere declaraţiile formale de acceptare a unei soluţionări amiabile a cauzei,
După ce a deliberat asupra ei, a pronunţat următoarea hotărâre:
ÎN FAPT
Reclamantul, domnul Gheorghe Alexandru Gâlea, este cetăţean român, s-a născut în 1954 şi locuieşte la Constanţa. Guvernul român (Guvernul) a fost reprezentat de agentul său guvernamental, domnul Răzvan-Horaţiu Radu, de la Ministerul Afacerilor Externe.
A. Circumstanţele cauzei
Faptele cauzei, aşa cum au fost expuse de către părţi, se pot rezuma după cum urmează:
Din cauza restructurării armatei şi poliţiei, începută încă din 1995, au fost adoptate mai multe măsuri legislative cu scopul de a încuraja militarii şi poliţiştii să ceară trecerea lor în rezervă şi, în consecinţă, pensionarea lor anticipată.
În această privinţă, în afara pensiei, statul le-a acordat compensaţii scutite de impozit şi calculate în raport cu solda lor lunară brută.
La cererea lor, militarii de carieră au fost trecuţi în rezervă şi pensionaţi anticipat având dreptul la pensie şi la compensaţiile menţionate anterior. În momentul plăţii acestor compensaţii, Ministerul de Apărării (în continuare denumit Ministerul) a scăzut cifra impozitului din venit.
În 2001 reclamantul a sesizat Judecătoria Constanţa cu o acţiune vizând obligarea Ministerului la restituirea sumei de 68.141.471 lei vechi româneşti, cifră reprezentând suma reţinută cu titlu de impozit, menţionând că aceste compensaţii erau scutite de impozit.
Printr-o hotărâre judecătorească definitivă din data de 5 octombrie 2001 Tribunalul Constanţa a admis parţial cerera reclamantului şi a condamnat Ministerul să-i plătească suma de 80.075.089 lei vechi româneşti, adică în jur de 3.000 euro. Reclamantul a încasat, la o dată neprecizată, această sumă.
În anul 2002 Procurorul general al României a promovat în faţa Curţii Supreme de Justiţie un recurs în anulare împotriva acestei hotărâri judecătoreşti. El a menţionat că interpretând legislaţia internă, Curtea de Apel comisese erori grave de drept, ce au condus la o soluţionare greşită a litigiului.
Printr-o hotărâre din data de 29 octombrie 2003, Curtea Supremă de Justiţie a admis recursul în anulare, a casat decizia şi hotărârea susmenţionată şi a respins acţiunea reclamantului. Ea a considerat că plăţile compensatorii erau de natură salarială, fiind prin urmare supuse impozitării.
La data de 27 aprilie 2005 administraţia financiară a cerut reclamantului să ramburseze suma încasată potrivit deciziei definitive din data de 5 octombrie 2001 şi dobânzile aferente calculate până la data de 18 ianuarie 2005.
La data de 6 iulie 2005 reclamantul a plătit 1.000 lei noi româneşti (RON) în contul Ministerului Finanţelor. La data de 28 martie 2006 reclamantul a plătit 1.000 RON în acelaşi cont.
PLÂNGERE
Reclamantul se plânge că obligaţia de a restitui o sumă încasată în baza unei hotărâri devenită definitivă a încălcat dreptul la respectarea bunurilor sale. El invocă art. 6 alin. 1 din Convenţie şi art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie, precum şi art. 13 şi 14 din Convenţie.
ÎN DREPT
La data de 8 septembrie 2008 Curtea a primit de la Guvern declaraţia următoare:
« Declar că Guvernul român se oferă să-i plătească domnului Gheorghe Alexandru GÂLEA, cu titlu gratuit, suma de 1.250 euro (una mie două sute cinci zeci euro) şi suma de 2.000 RON (două mii lei noi româneşti) în vederea unei soluţionări pe cale amiabilă a cauzei având la bază cererea susmenţionată în curs în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu material şi moral precum şi costurile şi cheltuielile, va fi convertită în lei româneşti la rata de schimb din ziua plăţii, va fi scutită de orice fel de impozit ce ar fi eventual aplicabil şi se va plăti în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curţii pronunţată în conformitate cu art. 37 alin. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. În caz de neplată în termenul stabilit, Guvernul se obligă să plătească, începând de la data expirării termenului amintit şi până la momentul plăţii efective a sumei respective, o dobândă simplă, a cărei rată este egală cu rata dobânzii pentru facilitatea de credit marginal practicată de Banca Centrală Europeană, la care se vor adăuga trei puncte procentuale. Această plată va reprezenta soluţionarea definitivă a cauzei. »
La data de 17 iulie 2008 Curtea a primit declaraţia următoare semnată de reclamant:
« Subsemnatul, Gheorghe Alexandru GÂLEA, reclamant în cauza citată anterior, constat că Guvernul român este dispus să-mi plătească, cu titlu gratuit, suma de 1.250 euro (una mie două sute cinci zeci euro) şi suma de 2.000 RON (două mii lei noi româneşti) în vederea unei soluţionări pe cale amiabilă a cauzei având la bază cererea susmenţionată în curs în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu material şi moral precum şi costurile şi cheltuielile, va fi scutită de orice fel de impozit ce ar fi eventual aplicabil şi se va plăti în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curţii pronunţată în conformitate cu art. 37 alin. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Începând de la data expirării termenului amintit şi până la momentul plăţii efective a sumei respective, se va plăti o dobândă simplă, a cărei rată este egală cu rata dobânzii pentru facilitatea de credit marginal practicată de Banca Centrală Europeană, la care se vor adăuga trei puncte procentuale.
Accept această propunere şi renunţ de altfel la orice pretenţie împotriva României în privinţa faptelor aflate la originea cererii respective. Declar cauza definitiv soluţionată.»
Curtea ia act de soluţionarea pe care amiabilă la care au ajuns părţile. Ea consideră că aceasta se inspiră din respectarea drepturilor omului pe care le recunosc Convenţia şi Protocoalele sale şi nu constată de altfel niciun motiv de ordine publică ce ar putea impune continuarea examinării cererii (art. 37 alin. 1 in fine din Convenţie).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
CURTEA,
ÎN UNANIMITATE:
Decide să scoată cererea de pe rol.
Josep Casadevall,
preşedinte
Santiago Quesada,
grefier
| ← Savitchi contra Moldovei - Libertatea de exprimare a... | Ispan contra Romaniei - Nationalizare teren proprietate actionar... → |
|---|
