Legea nr. 10/2022 - completarea art. 94 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011
| Comentarii |
|
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAȚILOR
SENATUL
LEGE
pentru completarea art. 94 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. I. — La articolul 94 alineatul (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu modificările și completările ulterioare, după litera z) se introduce o nouă literă, litera z1), cu următorul cuprins:
„z1) elaborează și publică pe pagina web a instituției Calendarul național de activități și evenimente extrașcolare de promovare a științei.”
Art. II. — În termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Educației elaborează normele metodologice în vederea implementării și monitorizării acesteia.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
ION-MARCEL CIOLACU
p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
ALINA-ȘTEFANIA GORGHIU
București, 5 ianuarie 2022.
Nr. 10.
| ← DECRET privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 202... | DECRET privind promulgarea Legii pentru completarea art. 94... → |
|---|
la propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 1/2011 a educației naționale
O dată cu pandemia provocată de Coronavirus, un eveniment fără precedent în istoria recentă a României, pandemia a accentuat tendințele deja prezente în societate: dezinformare, apetența scăzută pentru dezvoltarea competențelor științifice, discursuri conspiraționiste. Prezenta inițiativă legislativă are rolul de a crea un mecanism relevant misiunii și viziunii sistemului de învățământ din România, acela de a populariza știința și rezultatele ei.
România a obținut cel mai slab punctaj dintre
Citește mai mult
statele UE - un punctaj mediu de 475 -la studiul „Tendințe în domeniul Studiilor Matematice și Științifice Internaționale” - TIMSS 2019. 5.000 de elevi de clasa a VIII-a au participat la această testare internațională, potrivit anunțului făcut de reprezentanții Universității București, coordonatoarea testării. Țara noastră a obținut un scor mai bun ca la precedenta participare, din 2011, dar în continuare este cel mai slab rezultat dintre statele europene participante. TIMSS analizează comparativ competențele de matematică și științe (biologie, fizică, chimie) în rândul elevilor, are loc o dată la 4 ani, este similar testelor PISA, dar este coordonat de Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanței Educaționale (IEA), nu de OECD, ca în cazul PISA. IEA este cea mai mare organizație din domeniul evaluării în Educație, la nivel mondial1.Predarea științelor folosind aceleași metode pedagogice nu va fi suficientă pentru a crește atractivitatea cetățenilor față de acest domeniu, este esențial ca dimensiunea învățării nonformale și informale să fie explorată, iar autoritățile decidente în domeniul educației trebuie să se implice pentru a face din popularizarea științei în școală un deziderat valorificat la nivel societal.
Un alt obiectiv de țară la care ar putea contribui acest proiect, Calendarul național de activități și evenimente pentru popularizarea științei, ar fi promovarea culturii științifice în rândul adulților, în vederea stimulării participării acestora la învățare. Cu privire la acest obiectiv, Comisia Europeană nuanțează următorul aspect în cadrul Monitorului educației și
1 Rezultate TIMSS 2019: România s-a clasat ultima din Europa, la același nivel cu Bahrain și Emiratele Arabe, la alfabetizarea științifică și numerică a elevilor de clasa a Vlll-a. 22% dintre tineri sunt analfabeți funcțional la matematică și chimie, fizică, biologie formării clin anul 2020: S-au introdus mai multe inițiative pentru promovarea învățării în rândul adulților, însă există puține inovări ale politicilor în acest domeniu. In 2019, doar 1,3 % dintre adulți au avut o experiență de învățare recentă. Acesta este unul dintre cele mai scăzute niveluri din UE, semnificativ mai mic decât media UE de 10,8 %. În 2019, s-a adoptat o metodologie pentru gestionarea registrului național al calificărilor pentru a contribui la unificarea descrierilor tuturor calificărilor dobândite prin intermediul educației și formării inițiale, în rândul adulților și prin intermediul studiilor superioare. în 2020, autoritatea națională pentru calificări a lansat un proiect pentru sistematizarea și simplificarea registrelor pentru calificări. Există resurse limitate pentru campanii de sensibilizare, servicii de consiliere sau pentru instituirea centrelor comunitare propuse pentru învățarea pe tot parcursul vieții, deși reglementările necesare au fost adoptate în 2019. Asigurarea dezvoltării competențelor pentru o tranziție justă va necesita un efort susținut menit să îmbunătățească competențele prin intermediul oportunităților de calitate de perfecționare și reconversie profesională2.
O dată cu tranziția la învățământul digital, evenimentele cu caracter științific s-au mutat, de asemenea, în mediul digital; prin crearea acestor activități și evenimente pentru popularizarea științei, statul va avea un instrument în plus pentru combaterea discursului conspiraționist și pentru promovarea rezultatelor cercetărilor științifice, accesibilizarea universului științific. O ofertă mai bogată și susținută în ceea ce privește activitatea pentru popularizarea științei în învățământul preuniversitar ar aduce plusvaloare întregii societăți, având impact general atât asupra copiilor, cât și asupra familiilor lor.
Având în vedere cele argumentele prezentate mai sus, înaintăm Parlamentului României, spre dezbatere și adoptare prezenta propunerea legislativă.
În numele inițiatorilor,
Adrian Hatos - Senator PNL
2 Comisia Europeană. 2020. Monitorul Educației și Formării, raport de țară pentru România