Decizia CCR Nr. 657 din 11.11.2014 privind excepţia de neconstituţionalitate a disp. art. 6 alin. (2) şi art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 alin. (2) și art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Cluj - Secția I civilă în Dosarul nr. 7.658/117/2013 și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 704D/2014.

2. La apelul nominal lipsesc părțile Maria Vasii și Casa Județeană de Pensii Cluj, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 26 mai 2014, pronunțată în Dosarul nr. 7.658/117/2013, Curtea de Apel Cluj - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 alin. (2) și art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată din oficiu de instanța de judecată, într-o cauză privind asigurări sociale.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate Curtea de Apel Cluj - Secția I civilă susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt contrare art. 16 alin. (1), art. 44,art. 41 alin. (1) și art. 47 din Constituție. Astfel, consideră că se creează un regim discriminatoriu între beneficiarii pensiei anticipate și anticipate parțiale supuși suspendării plății pensiei, potrivit art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010, pe de o parte, și persoanele care se încadrează în ipoteza art. 6 alin. (2) din aceeași lege, de cealaltă parte, cărora, deși sunt beneficiare ale aceluiași tip de pensii, nu li se suspendă plata pensiei. Susține că, dacă s-ar interpreta dispozițiile art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 ca exceptându-i pe avocați și celelalte categorii enumerate la art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 de la considerarea lor ca "persoane care realizează venituri din activități profesionale,, și astfel ca persoane ce se găsesc în una din situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV "s-ar putea ajunge la interpretarea că, în cazul lor, practicarea activității de avocatură, chiar dacă produce din aceasta un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, ar putea fi făcută în contextul în care persoana ar beneficia concomitent de pensie anticipată."

6. Totodată, consideră că "dreptul la proprietate privată este încălcat prin interzicerea cumulului pensiei anticipate cu venituri obținute de către persoane angajate cu contract individual de muncă, persoane fizice autorizate, din alte activități profesionale etc. [conform dispozițiilor art. 114 alin. (1) lit. b), raportat la art. 6 alin. (1) pct. I, II și IV din Legea nr. 263/2010], în mod discriminatoriu, în condițiile în care aparent, prin prevederile corelate ale art. 6 alin. (2) și art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010, s-ar permite avocaților să cumuleze pensia anticipată în sistemul public de pensii cu veniturile realizate din practicarea acestei profesii."

7. De asemenea, susține că este încălcat dreptul la muncă "prin instituirea interdicției de cumulare a pensiei anticipate cu salariul sau cu venituri din alte activități și respectiv prin instituirea unei excepții de la regulă, anume prin exceptarea avocaților de la această interdicție."

8. Pentru aceleași motive consideră că sunt înfrânte și prevederile constituționale referitoare la nivelul de trai și dreptul la pensie.

9. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

10. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens, arată că reglementarea dedusă controlului de constituționalitate se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. De asemenea, arată că, potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituție, legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul valoric al lor, în raport cu posibilitățile create prin resursele financiare disponibile, și să le modifice în concordanță cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare.

11. Avocatul Poporului mai arată că, în realitate, critica formulată nu vizează aspecte de natură constituțională, deoarece întreaga motivare se referă la interpretarea și aplicarea modului în care diferite categorii de beneficiari se pot prevala de dispozițiile legale privind pensia anticipată sau anticipată parțială. Or, felul în care dispozițiile de lege criticate sunt interpretate sau aplicate, fie de o autoritate publică, fie de către instanța de judecată, precum și aspectele referitoare la o eventuală eroare în aplicarea legislației într-un anumit domeniu nu sunt chestiuni ce aparțin sferei de competență a Curții Constituționale.

12. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

13. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

14. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 6 alin. (2) și art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, dispoziții care au următoarea redactare:

- Art. 6 alin. (2): "Se pot asigura în sistemul public de pensii, pe bază de contract de asigurare socială, în condițiile prezentei legi, avocații, personalul clerical și cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin lege, neintegrate în sistemul public, precum și orice persoană care dorește să se asigure, respectiv să își completeze venitul asigurat.";

- Art. 114 alin. (1) lit. b): "(1) În sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze: [...]

b) pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parțiale, se regăsește în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu excepția consilierilor locali sau județeni."

15. Curtea de Apel Cluj - Secția I civilă consideră că dispozițiile de lege criticate sunt contrare următoarelor texte din Constituție: art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă și art. 47 privind nivelul de trai și dreptul la pensie.

16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta se referă, în esență, la diferența de tratament care se creează între titularii unor pensii anticipate sau anticipate parțiale care realizează venituri din activitățile ori exercitarea funcțiilor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV din Legea nr. 263/2010, pe de o parte, și titularii aceluiași tip de pensii care ar realiza veniturile la care se referă art. 6 alin. (2) din același act normativ, pe de altă parte, sub aspectul dreptului de a cumula pensia cu alte venituri.

17. Analizând această critică, Curtea constată că dispozițiile art. 6 din Legea nr. 263/2010 stabilesc în primul alineat categoriile de persoane care sunt asigurate în mod obligatoriu în cadrul sistemul public de pensii. În al doilea alineat al aceluiași articol, legiuitorul se referă la persoanele care nu sunt asigurate obligatoriu în acest sistem de pensii, dar care pot opta pentru a fi asigurate, în mod facultativ. În speță, Curtea de Apel Cluj - Secția I civilă se referă la avocați.

18. În ceea ce privește art. 114 din Legea nr. 263/2010, acesta prevede cazurile când plata pensiei se suspendă, incluzând și ipoteza avută în vedere de autorul excepției, respectiv cea în care pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parțiale, se regăsește în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV din Legea nr. 263/2010. Acest text de lege nu se referă însă și la persoanele care realizează venituri pentru care obligația de asigurare în sistemul public de pensii nu este obligatorie.

19. Curtea apreciază că diferența de tratament juridic instituită de lege nu are un caracter discriminator, având în vedere că situația persoanelor obligate să se asigure în sistemul public de pensii este în mod obiectiv diferită față de cea a persoanelor care nu au această obligație. Astfel, așa cum s-a reținut mai sus, persoanele încadrate în ipoteza art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 nu sunt obligate să contribuie la sistemul public de pensii. Prin urmare, deși ar putea beneficia de o pensie anticipată sau anticipată parțială în sistemul public de pensii, acestea ar putea ca, ulterior obținerii acestei pensii, să nu opteze și pentru plata unei contribuții în acest sistem pentru veniturile obținute din activitățile prevăzute la art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, așa încât nu ar realiza un stagiu de cotizare suplimentar în acest sistem și nu ar beneficia de valorificarea acestei perioade la calculul pensiei pentru limită de vârstă, potrivit art. 64 alin. (1), respectiv art. 67 alin. (1) din Legea nr. 263/2010. Mai mult, nu trebuie omis faptul că, în cazul avocaților, la care se referă autorul excepției, aceștia sunt obligați să contribuie la sistemul de asigurări sociale al avocaților, în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 221/2000 privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 28 noiembrie 2000.

20. Spre deosebire de această situație, persoanele care au obținut o pensie anticipată ori anticipată parțială și care, ulterior, se încadrează în una dintre situațiile prevăzute în art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV din Legea nr. 263/2010, deși sunt supuse măsurii suspendării plății pensiei, beneficiază însă de efectele stagiului de cotizare realizat în perioada de suspendare.

21. Prin urmare, Curtea apreciază că este lipsită de temei critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție.

22. Cât privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 raportată la prevederile art. 41 alin. (1), art. 44 alin. (2) și art. 47 alin. (2) din Constituție, Curtea constată că aceasta este lipsită de relevanță în cauză, deoarece părțile nu fac parte din categoria de persoane al căror drept de proprietate, drept la muncă și drept la pensie Curtea de Apel Cluj - Secția I civilă susține că ar fi încălcate. De altfel, autorul susține că prevederile constituționale mai sus amintite sunt încălcate pornind tot de la aspectul diferenței de tratament juridic instituit între diferiții beneficiari ai pensiei anticipate și pensiei anticipate parțiale, din perspectiva cumulului acestui drept cu alte venituri.