Decizia CCR nr. 61 din 24.02.2015 privind excepţia de neconstituţionalitate a disp. art. 73 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 73 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă "C.F.R. Marfă“ - S.A. din București în Dosarul nr. 9.089/101/2013/A77 al Curții de Apel Craiova - Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 973D/2014.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 974D/2014 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 73 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "Tinmar Ind“ - S.A. din București în Dosarul nr. 9.089/101/2013/A63 al Curții de Apel Craiova - Secția a II-a civilă.

4. La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepției de neconstituționalitate, avocat Nelu-Cornel Hlandan, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, constatându-se lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Curtea, din oficiu, pune în discuție problema conexării dosarelor.

6. Reprezentantul Ministerului Public și apărătorul ales prezent arată că sunt de acord cu conexarea cauzelor.

7. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 974D/2014 la Dosarul nr. 973D/2014, care este primul înregistrat.

8. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul avocatului prezent, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. În acest sens arată că administratorul judiciar a nesocotit dispozițiile legale referitoare la notificarea creditorilor ale căror creanțe sau drepturi de preferință au fost trecute parțial în tabelul preliminar de creanțe sau înlăturate, respectiv în cauza de față au fost transmise ulterior termenului în care se puteau formula contestații. Totodată, depune concluzii scrise.

9. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, menționând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie, cu referire la accesul liber la justiție. Totodată arată că, în ceea ce privește critica raportată la art. 136 alin. (5) din Constituție, nedepunerea contestației în termenul stabilit nu echivalează cu un transfer de proprietate și nu încalcă dreptul de proprietate al debitorului. Referitor la menționarea prevederilor art. 31 alin. (1) și (2) din Constituție, arată că acestea se referă la dreptul la informare și privesc numai informațiile de interes public și nu accesul la dosarul cauzei. În ceea ce privește dispozițiile constituționale ale art. 148 alin. (2), art. 20 și art. 11 alin. (1) și (2), menționează că motivarea autoarelor este la modul general, fiind vizate principii care au stat la baza consolidării jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

10. Prin încheierile din 7 octombrie 2014, pronunțate în dosarele nr. 9.089/10172013/A77 și nr. 9.089/10172013/A63, Curtea de Apel Craiova - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 73 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă "C.F.R. Marfă“ - S.A. din București și de Societatea Comercială "Tinmar Ind“ - S.A. din București într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 85/2006, respectiv contestație la tabelul preliminar de creanță.

11. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarele acesteia susțin, în esență, că prevederile criticate sunt neconstituționale, deoarece simpla publicare a tabelului preliminar în Buletinul procedurilor de insolvență nu asigură respectarea tuturor dispozițiilor legale care consacră principiul liberului acces la justiție, precum și faptul că această modalitate de comunicare nu întrunește caracteristica unei comunicări efective, eficace și nerestricționată pentru a se asigura cu adevărat liberul acces la justiție. Totodată, se arată că dispozițiile criticate sunt contrare dreptului de acces liber la justiție și dreptului la un proces echitabil, întrucât impun unei persoane (juridice sau fizice) obligația de a se abona la Buletinul procedurilor de insolvență și de a urmări toate numerele acestui buletin pentru a vedea dacă a fost admisă creanța sa, în totalitate sau parțial, sau orice se dispune cu privire la societatea aflată în insolvență. Consideră că această sarcină este excesivă și în contradicție cu ideea de inviolabilitate a proprietății, nejustificată de protejarea unui interes legitim și nu păstrează un just echilibru între interesele generale ale societății și interesele particulare ale individului. De asemenea, arată că din cauza prevederilor criticate, insuficient de clare, instanțele de judecată nu mai comunică niciun înscris depus de părți la dosar decât prin intermediul acestui buletin, astfel că nu mai poate fi formulată o apărare corespunzătoare. Totodată, se susține că simpla publicare a tabelului preliminar în Buletinul procedurilor de insolvență nu asigură respectarea tuturor dispozițiilor legale care consacră principiul liberului acces la justiție, precum și faptul că această modalitate de comunicare nu întrunește caracteristica unei comunicări efective, eficace și nerestricționată pentru a se asigura cu adevărat liberul acces la justiție. În susținerea celor expuse anterior se face trimitere la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor omului referitoare la accesul efectiv la justiție.

12. Curtea de Apel Craiova - Secția a II-a civilă opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care arată că dispozițiile textului de lege criticat fiind în deplină concordanță cu dispozițiile constituționale invocate, cu prevederile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, instituirea unor termene procesuale servește unei mai bune administrări a justiției, precum și necesității aplicării și respectării drepturilor și garanțiilor procesuale ale părților.

13. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

14. Președinții celor două Camere ale Parlamentului Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

15. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție.

16. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din încheierile de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 73 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, care au următorul cuprins: "(2) Contestațiile trebuie depuse la tribunal în termen de 5 zile de la publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență a tabelului preliminar, atât în procedura generală, cât și în procedura simplificată.“ Legea nr. 85/2006, cu modificările și completările ulterioare, a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din titlul V - Dispoziții tranzitorii și finale din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Însă, având în vedere prevederile art. 343 din Legea nr. 85/2014, potrivit cărora "Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date“, precum și Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a stabilit că sintagma "în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea urmează a exercita controlul de constituționalitate asupra prevederilor art. 73 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.

17. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate dispozițiile constituționale ale art. 11 alin. (1) și (2) referitor la dreptul internațional și dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 referitor la accesul liber la justiție, art. 31 alin. (1) și (2) privind dreptul la informație, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 136 alin. (5) potrivit cărora "Proprietatea privată este inviolabilă, în condițiile legii organice“ și art. 148 alin. (2) privind prioritatea reglementărilor comunitare, care au caracter obligatoriu față de dispozițiile contrare din legile interne. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil, art. 13 - Dreptul la un recurs efectiv,art. 17 - Interzicerea abuzului de drept și art. 18 - Limitarea folosirii restrângerii drepturilor - din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 8 referitor la dreptul efectiv al oricărei persoane de a se adresa instanțelor judiciare naționale, art. 10 teza întâi privind dreptul oricărei persoane de a fi audiată în mod echitabil și public de un tribunal independent și imparțial și art. 30 cu privire interdicția oricărei demers menit să desființeze drepturile sau libertățile enunțate din Declarația Universală a Drepturilor Omului, precum și ale art. 47 - Dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil - din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

18. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate, sens în care este, spre exemplu, Decizia nr. 233 din 9 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 280 din 29 aprilie 2010, sau Decizia nr. 37 din 3 februarie 2015, nepublicată încă la data pronunțării prezentei decizii.

19. Cu acele prilejuri, Curtea a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) și art. 129 din Constituție, stabilirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești este de competența exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură. Sub acest aspect, principiul accesului liber la justiție presupune posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a le utiliza, în formele și în modalitățile instituite de lege. În consecință, prin reglementările cuprinse în art. 73 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, referitoare la data de la care începe să curgă termenul pentru depunerea contestațiilor cu privire la creanțele trecute de administratorul judiciar în tabelul preliminar, legiuitorul a înțeles să stabilească un regim legal diferit, impus de existența unei proceduri speciale, derogatorie de la dreptul comun. Astfel, termenul începe să curgă de la publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență a tabelului preliminar și nu de la notificarea creditorilor. În aceste condiții, părților interesate nu li se încalcă accesul liber la justiție, atâta vreme cât pot sesiza judecătorul-sindic în termenul legal cu contestația referitoare la creanțele și drepturile de preferință trecute de administratorul judiciar sau lichidator în tabelul preliminar de creanțe.

20. De altfel, legiuitorul a prevăzut la art. 72 alin. (4) din Legea nr. 85/2006 că, odată cu afișarea tabelului, administratorul judiciar/lichidatorul va trimite de îndată notificări creditorilor ale căror creanțe sau drepturi de preferință au fost trecute parțial în tabelul preliminar de creanțe sau înlăturate, precizând totodată și motivele. Având în vedere acest context normativ, se observă că în situația în care nu s-a efectuat notificarea prevăzută la art. 72 alin. (4) din Legea nr. 85/2006, odată cu publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență a tabelului preliminar, acest aspect ține de modul de îndeplinire a atribuțiilor de către administratorul judiciar sau de către lichidator. Or, neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a unor atribuții sunt chestiuni ce țin de aplicarea legii.

21. În ceea ce privește susținerea referitoare la condiționarea urmăririi Buletinului procedurilor de insolvență și crearea unui abonament ca fiind o sarcină excesivă, Curtea a reținut, spre exemplu, prin Decizia nr. 1.436 din 5 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 879 din 16 decembrie 2009, că citarea și comunicarea actelor prin intermediul Buletinului procedurilor de insolvență își găsesc justificarea în însuși specificul acestei proceduri și au drept scop asigurarea desfășurării cu celeritate a acesteia. De asemenea, Curtea a observat că, potrivit art. 12 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 460/2005 privind conținutul, etapele, condițiile de finanțare, publicare și distribuire a Buletinului procedurilor de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 3 iunie 2005, cu modificările și completările ulterioare, "Oficiul Național al Registrului Comerțului publică săptămânal pe pagina sa de internet, cu titlu gratuit, lista persoanelor supuse procedurii de insolvență, care va cuprinde următoarele informații: denumirea debitorului, codul de identificare fiscală, numărul de ordine în registrul în care este înregistrat, numărul dosarului de insolvență și instanța pe rolul căreia este înregistrat dosarul, primul termen de judecată stabilit de instanța judecătorească după deschiderea procedurii, tipul procedurii și numerele Buletinului în care sunt publicate actele de procedură referitoare la debitor“(Decizia nr. 1.012 din 27 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2013).

22. Față de cele prezentate, Curtea nu poate reține pretinsa încălcare a prevederilor constituționale și convenționale referitoare la accesul liber la justiție și la inviolabilitatea proprietății.

23. În ceea ce privește celelalte prevederi invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că autorii excepției de neconstituționalitate nu motivează în ce constă contrarietatea textelor legale criticate cu acestea, or, în acest context, Curtea nu poate formula propriile critici, la care, ulterior, să și răspundă.