Decizia CCR nr. 95 din 3.03.2015 privind excepţia de neconstituţionalitate a disp. art. 1.018 alin. (3) şi (4) din C. pr. civ.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1.018 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Trans Andra“ - S.R.L. din București în Dosarul nr. 4.505/4/2014 al Judecătoriei Sectorului 4 București și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 807D/2014.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care precizează că autoarea excepției de neconstituționalitate critică dispozițiile legale care prevăd, în procedura ordonanței de plată, că întâmpinarea se depune cu cel puțin 3 zile înaintea termenului de judecată, considerând că termenul este prea scurt și arătând că, în fapt, nu a avut cunoștință de întâmpinare, nefiindu-i pus la dispoziție dosarul cauzei. Apreciază că, în realitate, aceste critici vizează, pe de o parte, modificarea normei legale, iar pe de altă parte reprezintă argumente pur factuale care țin de circumstanțele procedurii în care autoarea excepției de neconstituționalitate are calitatea de reclamantă. Pentru aceste motive solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 5 mai 2014, pronunțată în Dosarul nr. 4.505/4/2014, Judecătoria Sectorului 4 București a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1.018 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Trans Andra“ - S.R.L. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii în anulare a unei încheieri prin care a fost respinsă cererea pentru emiterea ordonanței de plată solicitate de aceasta.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că obligativitatea depunerii întâmpinării cu 3 zile înainte de prima zi de înfățișare este neconstituțională deoarece îl împiedică pe reclamantul-creditor din procedura ordonanței de plată să cunoască apărările pârâtului debitor. Autoarea excepției critică și faptul că dosarele se scot din arhivă cu 7 zile înainte de ziua de ședință, pentru a fi studiate de judecător, astfel încât nu se mai pot consulta de către părțile din dosar. Mai susține că, deși nu s-a respectat termenul de depunere a întâmpinării cu cel puțin trei zile înainte de termenul de judecată și nici nu se putea studia dosarul cu trei zile înainte de acest termen, instanța a dispus judecarea fondului fără ca reclamanta să fi cunoscut conținutul întâmpinării. Arată că prin reglementarea dispozițiilor legale criticate nu se garantează aplicarea tuturor principiilor procesuale cu privire la apărare, dând posibilitatea instanței să nu fie imparțială și echidistantă.

6. Judecătoria Sectorului 4 București apreciază că termenul de trei zile într-o procedură caracterizată de celeritate și în care problemele de drept nu au un grad ridicat de complexitate reprezintă un interval de timp suficient pentru reclamant să cunoască, să analizeze și să răspundă apărărilor pârâtului. Arată că dispozițiile legale criticate se aplică tuturor reclamanților creditori care se află în ipoteza normei, iar situația debitorului este diferită de cea a creditorului. Mai apreciază că normele legale criticate nu contravin prevederilor constituționale referitoare la dreptul la un proces echitabil și la dreptul la apărare, astfel cum acestea sunt interpretate în jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 1.018 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: "(3) În citație se va preciza că debitorul este obligat să depună întâmpinare cu cel puțin 3 zile înaintea termenului de judecată, făcându-se mențiune că, în cazul nedepunerii întâmpinării, instanța, față de împrejurările cauzei, poate considera aceasta ca o recunoaștere a pretențiilor creditorului.

(4) Întâmpinarea nu se comunică reclamantului, care va lua cunoștință de cuprinsul acesteia de la dosarul cauzei.“

11. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și art. 24 privind dreptul la apărare. Invocă și dispozițiile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil, art. 14 privind interzicerea discriminării și art. 17 privind interzicerea abuzului de drept din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Totodată, în susținerea excepției se invocă și dispoziții cuprinse în Codul de procedură civilă.

12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că procedura ordonanței de plată este o procedură specială, caracterizată de celeritate, destinată recuperării creanțelor certe, lichide și exigibile, prevăzută de art. 1.013-1.024 din codul de procedură civilă și care reprezintă o reglementare unitară a procedurilor ordonanței de plată și a somației de plată, prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată rezultate din contracte între profesioniști, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 31 octombrie 2007, și prin Ordonanța Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somației de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 30 iulie 2001, acte normative care și-au produs efectele până la intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă.

13. Curtea reține că dispozițiile legale criticate din Codul de procedură civilă se regăseau și în vechea reglementare, chiar într-o manieră mai restrictivă pentru creditor, în sensul că întâmpinarea putea fi depusă de debitor până cel mai târziu în ziua fixată pentru înfățișare. Analizând constituționalitatea acestora, Curtea a reținut, spre exemplu prin Decizia nr. 1.371 din 27 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 818 din 27 noiembrie 2009, că textul criticat relevă o evidentă utilitate în cadrul procesului civil. Astfel, prin instituirea obligativității întâmpinării se asigură de plano echilibrul procesual al părților în litigiu, reclamantul având posibilitatea de a cunoaște apărările pârâtului, precum și probele utilizate în susținerea lor, posibilitate de care pârâtul beneficiază prin luarea la cunoștință a acțiunii introductive a reclamantului și contribuie la urgentarea soluționării cauzei și la prevenirea exercitării abuzive sau cu întârziere a drepturilor procesuale, instanța fiind în măsură de a cunoaște, încă de la început, cadrul procesual, iar reclamantul își poate pregăti apărările în cunoștință de cauză, în raport cu susținerile pârâtului, cuprinse în întâmpinare.

14. Distinct de cele reținute în decizia menționată, Curtea constată că cererea privind ordonanța de plată se judecă cu respectarea principiului celerității având în vedere și dispoziția alin. (1) al art. 1.018 din Codul de procedură civilă potrivit căreia citarea părților se face potrivit dispozițiilor referitoare la pricinile urgente. Totodată, textele de lege criticate conțin norme de procedură asupra cărora legiuitorul este suveran a aprecia. Instituirea obligativității depunerii întâmpinării cu cel puțin 3 zile înaintea termenului de judecată se circumscrie domeniului de reglementare a competenței instanțelor și a procedurii de judecată, rezervat, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorului ordinar, care a acționat, deci, în limitele prerogativelor sale constituționale. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Dosarul cauzei poate fi consultat în cele trei zile până la termenul de judecată, iar în privința problemelor de fapt învederate de autoarea excepției de neconstiuționalitate care țin de organizarea instanțelor, Curtea reține, ca remediu procedural, că partea interesată poate, spre exemplu, să ceară amânarea judecății pentru lipsă de apărare potrivit art. 222 din Codul de procedură civilă potrivit căruia amânarea judecății pentru lipsă de apărare poate fi dispusă, la cererea părții interesate, numai în mod excepțional, pentru motive temeinice și care nu sunt imputabile părții sau reprezentantului ei.

15. Referitor la pretinsa discriminare invocată de autoarea excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că, în măsura în care reglementarea dedusă controlului se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, critica având un atare obiect nu este întemeiată. Creditorii și debitorii se află în situații evident diferite. Creditorii sunt îndreptățiți să apeleze la procedura specială, accelerată, a ordonanței de plată pentru realizarea creanțelor lor, formulând în acest sens cerere privind ordonanța de plată și depunând înscrisurile necesare pentru susținerea cererii, iar debitorii au dreptul și posibilitatea combaterii pretențiilor creditorilor, depunând și ei înscrisuri doveditoare. Astfel, aceste dispoziții constituie o altă garanție a dreptului la apărare, iar, pe de altă parte, nu există identitate de situații, care să justifice aplicarea aceluiași regim juridic. Prin urmare, Curtea reține că dispozițiile legale criticate respectă exigențele dreptului la apărare și ale dreptului la un proces echitabil.

16. În privința celorlalte aspecte învederate de autoarea excepției de neconstituționalitate, respectiv faptul că dosarele sunt luate din arhivă cu 7 zile înainte de primul termen de judecată, anterior celor trei zile pentru depunerea întâmpinării, pentru a fi studiate de judecător, Curtea reține că aceste aspecte țin de aplicarea legii în concret și de circumstanțele procedurii, și nu de un control de constituționalitate.