Decizia CCR nr. 44 din 4.02.2014 privind excepţia de neconstituţionalitate a disp. art. I pct. 78 şi 79 din OG nr. 30/2011 pt. modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 - Codul fiscal, precum şi pt. reglementarea unor măsuri financiar-fiscale

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituțional itate a dispozițiilor art. 253 alin. (6), (61), (8) și (10) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepție ridicată de Societatea Comercială "Getica Trans“ - S.R.L. din Deva în Dosarul nr. 1.163/57/2012 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 650D/2013.

La apelul nominal se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Societatea Comercială "Getica Trans“ - S.R.L. din Deva a depus la dosar note scrise prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 2 septembrie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 1.163/57/2012, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 253 alin. (6), (6¹), (8) și (10) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Excepția a fost invocată de Societatea Comercială "Getica Trans“ - S.R.L. din Deva într-un dosar având ca obiect soluționarea cererii de restituire a sumelor plătite cu titlu de impozit pe clădiri.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale întrucât încalcă principiul proporționalității. Se menționează jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene care vizează principiul proporționalității. Deși statele sunt competente să aleagă sancțiunile pe care le consideră potrivite, ele sunt obligate să își exercite competențele cu respectarea dreptului Uniunii Europene și, deci, și a principiului proporționalității.

Autoarea excepției mai arată că prevederile legale criticate ale Codului fiscal au fost modificate pe calea unei ordonanțe de urgență a Guvernului, în condițiile în care nu exista o astfel de urgență, încălcându-se, astfel, principiul separației puterilor în stat.

Curtea de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată.

Instanța arată că, așa cum a statuat și Curtea Constituțională în jurisprudența sa, impozitele, taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat se stabilesc numai prin lege, în sensul că este dreptul exclusiv al legiuitorului de a stabili impozitele datorate bugetului de stat, precum și cuantumul acestora. Numai legiuitorul poate acorda anumite scutiri sau reduceri de impozite în favoarea anumitor categorii de contribuabili și în anumite perioade de timp, în funcție de situațiile conjuncturale, dar, evident, și în raport cu situația economico-financiară a țării în perioadele respective.

Așa fiind, legiuitorul, dând expresie politicii fiscale și bugetare adoptate la un moment dat, are deplina libertate de a stabili impozite, taxe și cuantumul acestora, bineînțeles, cu condiția ca acestea sa fie rezonabile și echitabile.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2/3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie prevederile art. 253 alin. (6), (6¹), (8) și (10) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Din examinarea excepției de neconstituționalitate reiese că, în realitate, obiectul acesteia îl constituie dispozițiile art. I pct. 78 și 79 din Ordonanța Guvernului nr. 30/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 2 septembrie 2011, dispoziții ce au următoarea redactare:

- "Art. I. - Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

78.La articolul 253, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins:

«(6) În cazul unei clădiri care nu a fost reevaluată, cota impozitului pe clădiri se stabilește de consiliul local/Consiliul General al Municipiului București între:

a) 10% și 20% pentru clădirile care nu au fost reevaluate în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referință;

b) 30% și 40% pentru clădirile care nu au fost reevaluate în ultimii 5 ani anteriori anului fiscal de referință.»

79.La articolul 253, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (6¹), cu următorul cuprins:

«(6¹) Cota impozitului pe clădiri prevăzută la alin. (6) se aplică la valoarea de inventar a clădirii înregistrată în contabilitatea persoanelor juridice, până la sfârșitul lunii în care s-a efectuat prima reevaluare. Fac excepție clădirile care au fost amortizate potrivit legii, în cazul cărora cota impozitului pe clădiri este cea prevăzută la alin. (2).»“

În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației puterilor în stat, art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 44 privind proprietatea privată, art. 115 alin. (4) privind condițiile adoptării ordonanțelor de urgență și în art. 136 privind proprietatea. De asemenea, autoarea excepției invocă și încălcarea art. 1 referitor la dreptul de proprietate din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și art. 17 referitor la proprietate din Declarația Universală a Drepturilor Omului.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul invocă critici de neconstituționalitate atât extrinsecă, cât și intrinsecă.

I. Relativ la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, Curtea constată că dispozițiile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal au fost modificate și completate prin Ordonanța Guvernului nr. 30/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 2 septembrie 2011, în baza Legii nr. 131/2011 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 452 din 28 iunie 2011. Așadar, nu este vorba de o ordonanță de urgență a Guvernului, iar dispozițiile art. 115 alin. (4) din Constituție nu sunt incidente în cauză. În aceste condiții, criticile de neconstituționalitate extrinseci sunt fără obiect.

II. Relativ la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra soluției legislative prevăzute de dispozițiile legale criticate, prin raportare la critici similare, în sensul constituționalității acestora.

Astfel, prin Decizia nr. 118 din 1 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 5 mai 2011, Curtea Constituțională a statuat că dispozițiile legale ale art. 253 alin. (6) din Codul fiscal reglementează plata impozitului pe clădiri în cazul clădirilor care nu au fost reevaluate în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referință. Nu se poate ignora motivul esențial al reglementării, și anume acela al obligației contribuabilului de a-și reevalua clădirile și a plăti impozitul aferent diferenței rezultate din recalculare, astfel încât textul apare mai degrabă ca o sancțiune aplicabilă celor care nu au respectat obligația de a-și reevalua clădirile.

Potrivit dispozițiilor constituționale [art. 139 alin. (1)], impozitele, taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat se stabilesc numai prin lege, în sensul că este dreptul exclusiv al legiuitorului de a stabili impozitele datorate bugetului de stat, precum și cuantumul acestora. Numai legiuitorul poate acorda anumite scutiri sau reduceri de impozite în favoarea anumitor categorii de contribuabili și în anumite perioade de timp, în funcție de situațiile conjuncturale, dar, evident, și în raport cu situația economico-financiară a țării în perioadele respective. Așa fiind, legiuitorul, dând expresie politicii fiscale și bugetare adoptate la un moment dat, are deplina libertate de a stabili impozite, taxe și cuantumul acestora, bineînțeles cu condiția ca acestea să fie rezonabile și echitabile.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să ducă la reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față, inclusiv prin raportare la art. 44 privind proprietatea privată și art. 136 privind proprietatea din Constituție, precum și în privința soluției legislative prevăzute de art. 253 alin. (61) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, soluție introdusă prin Ordonanța Guvernului nr. 30/2011.