Decizia CCR nr. 157 din 17.03.2015 privind excepţia de neconstituţionalitate a prev. art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h¹) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Dragoș Cinca în Dosarul nr. 9.488/118/2013 al Tribunalului Constanța - Secția de contencios administrativ și care formează obiectul Dosarului nr. 796D/2014 al Curții Constituționale.

2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, sens în care invocă Deciziile Curții Constituționale nr. 565 din 16 octombrie 2014 și nr. 530 din 12 decembrie 2013.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4. Prin Încheierea din 6 mai 2007, pronunțată în Dosarul nr. 9.488/118/2013, Tribunalul Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h¹) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali. Excepția a fost ridicată de reclamantul Dragoș Cinca într-o cauză având ca obiect cererea de anulare a unei hotărâri a consiliului local referitoare la vacantarea mandatului de consilier.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt discriminatorii și încalcă dreptul la exprimarea voinței politice a cetățenilor. În acest sens se arată că, potrivit prevederilor art. 6 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, atât depunerea candidaturii, cât și obținerea mandatului de consilier local nu sunt condiționate de afilierea la un partid politic, legea prevăzând și posibilitatea depunerii unor candidaturi independente. În acest context, dispoziția legală criticată, care prevede încetarea de drept a mandatului de consilier local sau de consilier județean, ca urmare a retragerii sprijinului politic, este de natură a genera o situație juridică discriminatorie pentru persoana care nu își mai poate exercita funcția de consilier ca urmare a faptului că nu mai face parte dintr-un partid politic, cât și pentru cetățenii al căror vot liber exprimat este încălcat, aceștia votând consilierul (persoana) și nu partidul.

6. Autorul susține că prevederea legală criticată contravine dreptului constituțional la vot, precum și dreptului de a fi ales, deoarece opinia exprimată de către cetățenii unei comunități locale, în cadrul unui vot egal, direct, secret și liber exprimat, "este lăsată în voia discreționară a unui partid politic“, cu atât mai mult cu cât, în temeiul art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, pierderea calității de membru al unui partid politic este supusă numai jurisdicției interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului. În aceste condiții este încălcat atât dreptul de vot al persoanelor care și-au exprimat consimțământul în vederea alegerii membrilor consiliilor locale sau județene, cât și dreptul de a fi ales al consilierului, care "este practic obligat să rămână în cadrul unui partid politic, de teamă de a nu pierde funcția publică pe care o exercită“.

7. De asemenea, prin aplicarea prevederilor legale criticate se creează o situație discriminatorie între consilierii locali, în sensul că pentru cei care sunt afiliați unui partid politic există riscul de a le înceta de drept mandatul de consilier pentru simplul fapt că partidul politic din care făceau parte le retrage sprijinul politic, iar pentru consilierii care au candidat în mod independent, acest risc este practic înlăturat, o asemenea prevedere nefiind aplicabilă. Se arată că exercitarea funcției publice de consilier local/județean presupune calități personale ale celui care o exercită, și anume aceea de a fi un bun administrator, și nu are în vedere apartenența politică. În acest sens, prevederile art. 56 alin. (1) din actul normativ criticat instituie răspunderea în nume propriu a consilierilor, pentru activitatea desfășurată în exercitarea mandatului, de unde rezultă că principala îndatorire a acestora este aceea de a servi interesele comunității locale din care fac parte, iar nu cele ale formațiunii politice pe listele căreia a fost ales.

8. Tribunalul Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal consideră că dispoziția legală criticată nu este contrară art. 37 alin. (1) din Constituție, nu vizează dreptul la vot al cetățenilor și nu este de natură a conduce la un tratament discriminatoriu pentru aleșii locali. În acest sens, arată că reglementarea cazului de încetare a mandatului consilierului local/județean înainte de expirarea duratei normale, în cazul în care alesul local pierde calitatea de membru al partidului pe listele căruia a fost ales, este o reflectare pe planul legii organice a dispozițiilor art. 8 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora partidele politice contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor. Apreciază că invocarea pretinsei discriminări între consilierii locali, din perspectiva riscului consilierilor locali aleși pe listele unui partid politic de a le înceta de drept mandatul de consilier, pe de o parte, și consilierii care au candidat independent, pe de altă parte, care nu sunt supuși acestui risc, nu este de natură a conduce la concluzia nesocotirii dispozițiilor art. 37 alin. (1) din Constituție, de vreme ce situațiile sunt obiectiv diferite și prin urmare se justifică tratamentul diferențiat. Se mai apreciază, în acest context, că, în privința consilierului local/județean ales ca urmare a înscrierii pe lista unui partid politic, alegătorii și-au exprimat votul în considerarea programului politic al partidului din care făcea parte în momentul alegerii și pe care această persoană urma să îl promoveze pe perioada mandatului. Mai mult, prevederea legală criticată are ca finalitate prevenirea migrației politice a aleșilor locali, în vederea asigurării unei stabilități în cadrul administrației publice locale, care să exprime configurația politică, rezultată din voința electoratului.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

10. Avocatul Poporului arată că își menține punctul de vedere formulat anterior în dosarele Curții Constituționale nr. 426D/2014 și nr. 323D/2014, exprimat în sensul constituționalității prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h¹) din Legea nr. 393/2004.

11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 9 alin. (2) lit. h¹) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2014, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora: "(2) Calitatea de consilier local sau de consilier județean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri:

(_)

h¹) pierderea calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărei listă a fost ales“.

14. În opinia autorului excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 36 alin. (1) privind dreptul de vot și art. 37 alin. (1) referitor la dreptul de a fi ales.

15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile criticate cuprinse în Legea nr. 393/2004 au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate exercitat prin prisma unor critici, în esență, similare. În acest sens, sunt, spre exemplu, Decizia nr. 1.167 din 11 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 3 ianuarie 2008, Decizia nr. 779 din 1 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 5 august 2008, Decizia nr. 134 din 21 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 13 martie 2008, Decizia nr. 273 din 24 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 13 aprilie 2009, Decizia nr. 957 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 25 august 2010 și Decizia nr. 565 din 16 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 19 decembrie 2014.

16. Astfel, în ceea ce privește invocarea unui tratament juridic discriminatoriu, în privința încetării mandatului aleșilor locali care au candidat pe listele unui partid politic/unei organizații a minorităților naționale, față de candidații independenți, Curtea a reținut, în esență, că încetarea de drept a mandatului alesului local care a candidat pe listele unui partid politic/unei organizații a minorităților naționale, subsecventă pierderii calității de membru al partidului care l-a susținut și promovat pe parcursul campaniei electorale, este conformă cu logica internă a unei proceduri electorale bazate pe principiul reprezentării proporționale, organizată sub forma scrutinului de listă, în cazul alegerilor pentru consiliile locale și consiliile județene, în sensul în care listele de candidați pentru alegerea consiliilor locale și a consiliilor județene sunt întocmite de către partidele politice, pe baza unei afinități de ordin politic și doctrinar persoanelor propuse cu partidul care le susține.

17. În aceste condiții, soluția legislativă criticată apare ca o consecință firească și logică a pierderii calității de membru al partidului politic/organizației minorităților naționale, spre deosebire de situația candidatului independent, a cărui alegere a depins în mod exclusiv de promovarea propriului program politic. Așa cum s-a reținut în mod constant în jurisprudența Curții Constituționale, principiul constituțional al egalității în fața legii și a autorităților publice nu presupune egalitatea de tratament juridic aplicat unei categorii de cetățeni în comparație cu alta, astfel încât el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții juridice diferite pentru situații diferite (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Astfel, aleșii locali care au candidat pe listele unui partid politic/unei organizații a minorităților naționale, pe de o parte, și candidații independenți, pe de altă parte, se află în situații juridice care diferă în mod obiectiv, astfel încât și tratamentul juridic instituit nu poate fi decât diferit.

18. Astfel cum a reținut Curtea Constituțională, în jurisprudența sa precitată, în privința candidaților pentru funcția de consilier local/județean, aleși pe baza scrutinului de listă, electoratul acordă votul său unei persoane, pentru a îndeplini o funcție publică la nivelul administrației locale, în considerarea programului politic al partidului din rândurile căruia face parte la momentul alegerii și pe care această persoană urmează să îl promoveze pe perioada mandatului său de consilier local sau județean. Așadar, votul alegătorului exprimă opțiunea pentru programul unui partid și nu pentru un anumit candidat. Totodată, Curtea a reținut faptul că a accepta ca un consilier local/județean, care în timpul exercitării mandatului părăsește partidul pe a cărui listă a candidat și a fost ales, să își păstreze mai departe statutul de ales local ar însemna să se modifice configurația politică a consiliului local prin voința reprezentanților aleși, configurație stabilită tocmai ca urmare a votului exprimat de cetățeni. Această ipoteză nu poate fi acceptată, deoarece mandatul în exercițiu, astfel continuat, nu mai corespunde voinței inițiale a electoratului, care a acordat votul său unui candidat în considerarea partidului pe care, la acel moment, acesta îl reprezenta.

19. Referitor la critica privind încălcarea drepturilor constituționale de a alege și de a fi ales, prin Decizia nr. 565 din 16 octombrie 2014, precitată, paragraful 21, Curtea a reținut că împrejurarea încetării de drept a mandatului de consilier local/județean, ca urmare a întrunirii condiției reglementate prin textul de lege criticat, nu poate fi considerată ca aducând limitări acestor drepturi electorale fundamentale, de vreme ce ipoteza reglementării criticate se referă la un candidat ales ca urmare tocmai a exercitării drepturilor constituționale invocate, împrejurarea că aleșii locali aflați în exercițiul funcției s-ar putea afla în situația de a nu putea continua mandatul obținut în urma alegerilor locale, din motivele prevăzute de lege, enumerate în cuprinsul art. 9 alin. (2) din Legea nr. 393/2004, nu poate fi considerată o încălcare sau o limitare a dreptului de a fi ales, având în vedere că ipoteza normativă a acestui din urmă text de lege se referă la exercitarea mandatului, iar nu la condițiile de dobândire ale acestuia. Prin urmare, prevederile art. 9 alin. (2) lit. h¹) din Legea nr. 393/2004, reglementând un caz de încetare de drept a calității de consilier local/județean, înainte de expirarea duratei normale a mandatului nu conțin nicio dispoziție prin care cetățenii ar fi împiedicați să candideze la funcția de consilier local. Dreptul de a fi ales se referă exclusiv la posibilitatea unei persoane de a candida, astfel încât accesul la înscrierea în cursa alegerilor trebuie să fie posibil pentru fiecare cetățean care îndeplinește condițiile de eligibilitate stabilite prin Constituție.

20. În fine, referitor la susținerea că, în temeiul art. 16 alin. (3) din Legea nr. 14/2003, pierderea calității de membru al unui partid politic este supusă numai jurisdicției interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului, în jurisprudența sa, Curtea reține că, urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 530 din 12 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 13 ianuarie 2014, prin care a fost admisă excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 12 mai 2014, pierderea calității de membru al unui partid politic, cu consecința corelativă a încetării mandatului de consilier local/județean, nu mai este supusă exclusiv jurisdicției interne a partidului respectiv, ci se poate contesta în fața unei instanțe de contencios administrativ, astfel încât, beneficiind de un control judecătoresc asupra modalității în care au fost respectate procedurile statutare de către organele cu atribuții jurisdicționale ale partidului, se creează premisele unei exercitări în bune condiții a drepturilor și libertăților constituționale, în speță dreptul de a fi ales.

21. Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, cele statuate prin deciziile menționate mai sus își păstrează valabilitatea și în cauza de față.