Decizia CCR nr. 171 din 19.03.2015 privind excepţia de neconstituţionalitate a disp. art. II art. 18 din OUG nr. 80/2010 pt. completarea art. 11 din OUG nr. 37/2008 - reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pt....

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, excepție ridicată de Viorel Constantin, Constantin Ciulin, Gheorghe-Cristinel Ciulin, Vasilică Ciulin, Marian Ciulin, Petrică Ciulin, Alin-Valentin Mănăilă, Mihai Aurelian Toader, Răzvan Cristian Voinea, Cristina Ramona Voinea, Ionuț-Flavius Voinea, Felicia Tudor, Margareta Oprea, Felix Apostol, Aurelia-Monica Apostol, Elena Simona Voican, Ioan Laurențiu Voican, Maria Cristina Bolintineanu și Cornel Amalie în Dosarul nr. 176/114/2014 al Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.047D/2014.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorii excepției, prin apărător ales, au depus la dosar concluzii scrise prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate.

4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 1.576 din 7 decembrie 2011. Arată că principiul egalității vizează drepturi fundamentale, iar, pe de altă parte, acordarea beneficiilor prevăzute de Legea nr. 341/2004 se face în funcție de titlul deținut.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Încheierea din 14 octombrie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 176/114/2014, Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar. Excepția a fost ridicată de reclamanții Viorel Constantin și alții în cadrul soluționării apelului declarat împotriva unei sentințe civile prin care s-a respins acțiunea privind plata indemnizației prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 pentru anul 2012.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile criticate contravin dispozițiilor art. 16 din Constituție, deoarece au suspendat pentru anul 2012 plata indemnizației prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 pentru urmașii eroilor din Revoluția din 1989, în timp ce pentru urmașii celor decedați în urma revoltei muncitorești de la Brașov din noiembrie 1987 nu a fost suspendată plata acestei indemnizații, încălcându-se astfel instituirea unui tratament egal în fața legii. În susținerea acestei critici de neconstituționalitate invocă hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțate în cauzele Stubbing și alții împotriva Regatului Unit din 22 octombrie 1996, Fredin împotriva Suediei din 18 februarie 1991, Hoffman împotriva Austriei din 23 iunie 1993, Spadea și Scalabrino împotriva Italiei din 28 septembrie 1995 și Thlimmenos împotriva Greciei din 6 aprilie 2000.

7. Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă apreciază, în esență, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, intenția legiuitorului nefiind aceea de a crea o discriminare între urmașii eroilor din 1989 și urmașii celor decedați în urma revoltei muncitorești de la Brașov din 1987, pentru aceste categorii de persoane aplicându-se norme legale diferite.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9. Avocatul Poporului consideră, în esență, că dispozițiile criticate sunt constituționale, sens în care invocă deciziile Curții Constituționale nr. 42 din 22 ianuarie 2014 și nr. 244 din 29 aprilie 2014.

10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse la dosar de autorii excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, dispoziții introduse prin Legea nr. 283/2011 de aprobare a acesteia, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011, având următorul conținut: "Art. II

Pentru anul 2012 se aprobă instituirea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, după cum urmează: [_]

Art. 18

În anul 2012, indemnizațiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, nu se acordă.“

13. Deși dispozițiile de lege supuse examinării au avut aplicabilitate doar în cursul anul 2012, potrivit Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011 (prin care Curtea a statuat că "sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“), Curtea urmează să se pronunțe asupra constituționalității acestora, având în vedere că aceste dispoziții își produc efecte în cauza în cadrul căreia a fost invocată excepția de neconstituționalitate, cauză ce are ca obiect soluționarea cererii de acordare a indemnizației prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 pentru anul 2012.

14. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi.

15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile prin care în anul 2012 s-a suspendat plata indemnizațiilor lunare reparatorii prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate raportat la art. 16 din Constituție, prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012 (pronunțată în cadrul controlului a priori de constituționalitate), sau prin Decizia nr. 922 din 1 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2013 (pronunțată în cadrul controlului a posteriori de constituționalitate). Curtea a reținut că fiecare titlu acordat are în vedere un nivel de implicare și contribuție diferit, precum și consecințe diferite suportate de participanții la Revoluția română din 1989. Astfel, persoanele care se încadrează în una dintre aceste categorii ale legii se află într-o situație obiectiv diferită față de persoanele având un alt titlu potrivit art. 3 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, astfel că instituirea unui tratament juridic diferit nu poate primi semnificația încălcării principiului egalității în drepturi a cetățenilor.

16. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

17. Referitor la susținerea privind discriminarea între urmașii eroilor din Revoluția din 1989 și urmașii celor decedați în urma revoltei muncitorești de la Brașov din noiembrie 1987, deoarece acestora din urmă nu le-ar fi fost suspendată plata indemnizației prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. Astfel, așa cum reiese din încheierea de sesizare a Curții Constituționale, autorii excepției au calitatea de urmași ai eroilor-martiri ai Revoluției din Decembrie 1989 și sunt beneficiari ai indemnizației prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 [lege care prevedea, în forma în vigoare în anul 2012, mai multe tipuri de indemnizații lunare, și anume: indemnizațiile lunare reparatorii, reglementate art. 4 alin. (2)-(4), indemnizațiile de îngrijire acordate lunar marilor mutilați și persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate, reglementate de art. 4 alin. (5), și indemnizațiile lunare adăugate la pensia pentru limită de vârstă, reglementate de art. 5 alin. (1) lit. m) ]. Potrivit art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, beneficiau de o indemnizație reparatorie lunară, numai dacă au un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului: persoanele care au obținut titlul de Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989 - Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite și copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadrați în nicio formă de învățământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor. Cu privire la urmașii celor decedați în Revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987, Curtea reține că, deși inițial Legea nr. 341/2004 se referea doar la Revoluția din Decembrie 1989, aceasta a fost completată, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 15 februarie 2008, aprobată prin Legea nr. 184/2009, cu capitolul II (art. 18-24), intitulat "Revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987“, fiind completat în consecință și titlul Legii nr. 341/2004. Potrivit art. 21 alin. (3) din aceasta, în forma în vigoare în anul 2012, urmașii persoanelor care au decedat în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 - soțul supraviețuitor, copiii și părinții celui decedat - beneficiau de drepturile prevăzute la art. 5 alin. (1) din lege. Așadar, dispozițiile de lege criticate, care prevăd că în anul 2012 nu se acordă indemnizațiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, nu instituie diferențe de tratament între cele două categorii de urmași, astfel cum susțin autorii excepției de neconstituționalitate, ci se aplică în mod nediscriminatoriu tuturor persoanelor aflate în ipoteza prevăzută de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, și anume persoanelor care au obținut titlul de Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989 - Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite și copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadrați în nicio formă de învățământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor, nefiind încălcate, așadar, prevederile art. 16 din Constituție.