Decizia CCR nr. 358 din 7.05.2015 privind excepţia de neconstituţionalitate a disp. art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ioan Bene în Dosarul nr. 3.627/117/2014/a9 al Curții de Apel Cluj - Secția penală și de minori și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.274D/2014.

2. La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepției, domnul avocat Mădălin Enache din cadrul Baroului București, cu delegație la dosar, și se constată lipsa celorlalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției, care pune concluzii de admitere a acesteia deoarece, câtă vreme completările aduse rechizitoriului de către procuror nu sunt comunicate persoanelor interesate, atunci dreptul acestora la apărare este afectat.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, deoarece, prin Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, paragraful 64, Curtea Constituțională a consacrat proceduri contradictorii în cadrul camerei preliminare, motiv pentru care o eventuală necomunicare a modificărilor făcute de procuror poate fi discutată în condițiile instituite de art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, declarat neconstituțional sub rezervă de interpretare.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Încheierea din 26 noiembrie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 3.627/117/2014/a9, Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ioan Bene într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații prin care judecătorul de cameră preliminară s-a pronunțat asupra obiectului acestei proceduri.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile legale menționate sunt neconstituționale. Astfel, după ce pornește de la premisa potrivit căreia momentul propriu-zis al camerei preliminare consacrat de art. 345 din Codul de procedură penală este nepublică și exclusiv scrisă, apreciază că posibilitatea judecătorului de a pronunța încheierea prin care sancționează anumite neregularități de a o comunica numai parchetului, îi afectează, prin necunoașterea punctelor de vedere ale parchetului, dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil. De asemenea, inculpatul este pus într-o poziție de inferioritate față de procuror. În plus, un asemenea regim restrictiv îngrădește și dreptul părților de a contesta punctul de vedere exprimat de procuror.

7. Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori opinează că excepția este întemeiată, deoarece, în prezenta cauză, inculpatului i s-a creat o poziție de inferioritate, fiindu-i încălcat un drept fundamental al egalității părților în procesul penal, prin necomunicarea punctului de vedere al parchetului și prin absența posibilității de a formula eventuale contestații cu privire la completările actului de sesizare.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile avocatului prezent, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală cu denumirea marginală Procedura în cameră preliminară, care au următorul conținut: "În termen de 5 zile de la comunicare, procurorul remediază neregularitățile actului de sesizare și comunică judecătorului de cameră preliminară dacă menține dispoziția de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei."

12. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 referitor la Egalitatea în drepturi,art. 21 referitor la Accesul liber la justiție,art. 24 alin. (1) referitor la garantarea dreptului la apărare și art. 53 alin. (2) referitor la condițiile în care poate fi dispusă restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014, paragraful 64, a statuat că dispozițiile art. 345 alin. (2) și (3) din Codul de procedură penală reglementează procedura în camera preliminară referitoare la constatarea unor neregularități ale actului de sesizare, la sancționarea potrivit art. 280-282 a actelor de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii ori excluderea unor probe administrate, precum și remedierea de către procuror a neregularităților actului de sesizare. Referitor la aceste dispoziții, Curtea a reținut că acestea sunt criticate din perspectiva încălcării principiului contradictorialității și a dreptului la o procedură orală. Astfel, observând dispozițiile de lege criticate, precum și conținutul principiului contradictorialității și al dreptului la o procedură orală, Curtea a constatat că nu poate fi reținută critica de neconstituționalitate formulată, întrucât este firesc ca încheierea prin care se constată neregularități ale actului de sesizare, prin care s-au sancționat potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii ori prin care s-au exclus probe administrate, să fie comunicată procurorului, doar acesta din urmă putând fi în măsură să remedieze aceste neajunsuri.

14. Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele și soluția deciziei mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

15. Distinct de aceste argumente, Curtea constată că, prin decizia precitată, admițând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 345 alin. (1), art. 346 alin. (1) și art. 347 alin. (3) raportat la art. 344 alin. (4), art. 345 alin. (1) și art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, a statuat că pronunțarea judecătorului de cameră preliminară, atât pe fond, cât și în cadrul contestației, în absența contradictorialității și oralității, afectează dreptul la un proces echitabil. Așa fiind, raportat la considerentele deciziei mai sus enunțate, judecătorul de cameră preliminară va putea pune în discuție la cerere sau din oficiu, în condițiile art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală, neregularități ale actului de sesizare, cu respectarea principiului contradictorialității și oralității. Prin urmare, elementele de noutate invocate de autor pot fi combătute înainte ca judecătorul de cameră să emită încheierea ce se va comunica parchetului în temeiul art. 345 alin. (2) din același cod, pentru că soluția legislativă "fără participarea procurorului și a inculpatului" a fost constatată ca fiind neconstituțională. De asemenea, după ce procurorul va remedia în termen de 5 zile neregularitățile actului de sesizare astfel dezbătute contradictoriu în condițiile art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală, noua formă a rechizitoriului circumscrisă aspectelor analizate poate fi cunoscută de inculpat în condițiile art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, deoarece și de această dată judecătorul de cameră preliminară hotărăște prin încheiere, cu respectarea dreptului părților la un proces echitabil, în componenta sa privind contradictorialitatea, oralitatea și egalitatea armelor. Este firesc să fie așa, câtă vreme a fost regândită poziția instanței de judecată care, nemaiavând un rol activ, urmează modelul sistemului adversarial care consacră contradictorialitatea manifestă atât în raporturile dintre părți, persoana vătămată și procuror, cât și în cele ale acestora cu instanța.