ANEXĂ - PROCEDURĂ. - Ordinul MDRAP nr. 847/2014 - aprobarea Procedurii - activităţile de control efectuate pt. aplicarea prev. legale - urmărirea curentă şi specială a comportării în exploatare a construcţiilor – indicativ PCU 004

Prezenta procedură are ca obiect stabilirea condițiilor necesare, rolul și responsabilitățile ce revin Inspectoratului de Stat în Construcții - I.S.C. în verificarea îndeplinirii de către factorii responsabili a atribuțiilor și responsabilităților referitoare la recepția lucrărilor de construcții, la urmărirea comportării în exploatare și la efectuarea intervențiilor în timp la construcțiile existente, pentru a duce la îndeplinire prevederile:

a)art. 20 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările ulterioare;

b)art. 7 lit. a) și art. 11 lit. g) din Regulamentul privind controlul de stat al calității în construcții, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 272/1994.

Scopul principal al procedurii este de a crea un cadru unitar al activităților de control efectuate de către personalul cu atribuții de control din cadrul inspectoratelor județene în construcții, respectiv Inspectoratul în Construcții al Municipiului București și de a asigura baza metodologică și elementele necesare documentate pentru verificările efectuate privind urmărirea curentă și specială a comportării în exploatare a construcțiilor, pe baza reglementărilor tehnice în vigoare.

Procedura stabilește metodologia de control adecvată, cerințele obligatorii de conținut ale procesului-verbal de control curent, modul de prezentare a constatărilor, de încadrare a neconformităților, de stabilire a măsurilor corective și a responsabilităților ce revin factorilor implicați, potrivit competențelor prevăzute prin art. 20 din Legea nr. 10/1995, cu modificările ulterioare, cu excepția clădirilor pentru locuințe cu parter și parter plus un etaj și anexele gospodărești situate în mediul rural și în satele ce aparțin orașelor, precum și construcțiile provizorii.

(1) Prezenta procedură se aplică în activitățile de control pe care personalul cu atribuții de control din cadrul I.S.C. le efectuează pentru asigurarea urmăririi curente și speciale a comportării în exploatare a construcțiilor.

(2) Controlul privind urmărirea comportării în exploatare, intervențiile în timp și postutilizarea construcțiilor sunt componente ale sistemului calității în construcții.

(3) Obiectul urmăririi comportării în exploatare a construcțiilor și a intervențiilor în timp îl reprezintă verificarea stării tehnice a construcțiilor și menținerea aptitudinii la exploatare pe toată durata de existență a acestora.

(1) Urmărirea comportării în exploatare, intervențiile în timp și postutilizarea construcțiilor se aplică tuturor categoriilor de construcții, cu excepția celor prevăzute la art. 3, și sunt obligatorii pentru toate persoanele fizice și juridice implicate: investitori, proiectanți, executanți, proprietari, administratori, utilizatori.

(2) Urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor, intervențiile în timp și postutilizarea construcțiilor reprezintă acțiuni distincte, complementare și se realizează prin grija proprietarului, inclusiv la solicitarea administratorului și utilizatorului.

Urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor se face în vederea depistării din timp a unor degradări care pot conduce la diminuarea aptitudinii la exploatare a construcțiilor.

Intervențiile în timp asupra construcțiilor se fac pentru menținerea sau îmbunătățirea aptitudinii la exploatare.

Postutilizarea construcțiilor cuprinde activitățile de desființare a construcțiilor în condiții de siguranță și de recuperare eficientă a materialelor și protecție a mediului.

(1) Urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor poate fi:

a) urmărire curentă;

b) urmărire specială.

(2) Categoria urmăririi comportării în exploatare, perioadele la care se realizează și metodologia de efectuare a acestei activități se stabilesc de către proiectantul lucrărilor sau de către un expert tehnic, în funcție de categoria de importanță a construcțiilor, și se consemnează în jurnalul evenimentelor, care se păstrează în componența capitolului D al cărții tehnice a construcției.

(1) În cuprinsul prezentei proceduri se utilizează următorii termeni și sintagme specifice domeniului:

a)aptitudinea de utilizare - capacitatea unui produs de a îndeplini funcțiunea definită pentru care a fost conceput, în condiții specifice;

b)avarie - orice degradare, deteriorare sau consecință dăunătoare pentru starea fizică a unui produs, a unei construcții sau a unei părți componente a acesteia, cauzată de un eveniment;

c)cartea tehnică a construcției - ansamblul documentelor tehnice referitoare la proiectarea, execuția, recepția, exploatarea și urmărirea comportării în exploatare a construcției, postutilizarea, cuprinzând toate datele, documentele și evidențele necesare pentru identificarea și determinarea stării tehnice a construcției respective și a evoluției acesteia în timp;

d)categorie de importanță a construcțiilor - categorie stabilită pe baza unei grupări de factori și criterii asociate, care permite considerarea diferențiată a construcțiilor de către participanți la procesul de realizare și la întregul ciclu de existență al acestora, în funcție de caracteristicile și relațiile lor cu mediul uman, socioeconomic și natural;

e)clasa de importanță - categorie specifică de importanță, care privește construcția sau numai părți ale acesteia, sub anumite aspecte definite;

f)comportarea în exploatare - manifestarea modului în care un produs - lucrare sau construcție - reacționează prin calitatea sa, ca totalitate a proprietăților și caracteristicilor sale, la cerințele stabilite privind aptitudinea la utilizare, pe tot parcursul duratei de serviciu;

g)control - activitatea de verificare a conformității prin măsurare, examinare, observare, încercare sau verificare prin calibre a uneia sau mai multor entități și compararea rezultatelor cu cerințele specificate, pentru a determina realizarea conformității pentru fiecare din caracteristici cu cerințele specificate;

h)defect - nesatisfacerea unei cerințe sau a unei condiții legate de utilizarea prevăzută, inclusiv cele privind abaterea ori inexistența uneia sau a mai multor caracteristici de calitate;

i)echipament de măsurare - aparat, dispozitiv, instrument, destinat singur sau împreună cu alte mijloace, pentru efectuarea de măsurări ale unei mărimi date;

j)examinarea - studierea și analizarea directă a unei entități, pentru a obține convingerea că aceasta este conformă cu cerințele/exigențele specificate;

k)expertiză - cercetare făcută de un expert tehnic atestat sau un institut de specialitate, asupra unei situații sau probleme privind calitatea unui produs, serviciu, proiect ori lucrare de construcții, precum și starea tehnică a unor construcții existente;

l)jurnalul evenimentelor - document component al cărții tehnice a construcției, în care se consemnează, în ordine cronologică, toate evenimentele, respectiv fapte, acțiuni, activități, intervenții, controale, expertize, inspecții și altele;

m)metodă de măsurare - ansamblu de operații teoretice și practice, aplicate pentru executarea măsurilor, după un principiu dat;

n)program de încercări - document tehnic elaborat în vederea definirii obiectului și a ansamblului de condiții și activități ce trebuie îndeplinite pentru a satisface cerințele specifice ale unei încercări. Programul de încercări trebuie să cuprindă:

1. caracteristicile ce trebuie determinate prin încercări;

2. numărul sau cantitatea produselor asupra cărora trebuie efectuate încercările;

3. metodele de încercare standardizate care trebuie folosite sau, în lipsa acestora, o descriere succintă a încercării;

4. ordinea în care trebuie să se desfășoare operațiunile;

5. modul de prezentare a rezultatelor înregistrate;

o)raport de încercare - document care prezintă rezultatele unei încercări și alte informații relevante;

p)urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor - acțiune sistematică de observare, examinare, investigare a modului în care răspund/reacționează construcțiile, în decursul utilizării lor, sub influența agenților de mediu, a condițiilor de exploatare și a interacțiunii construcțiilor cu mediul înconjurător și cu activitatea utilizatorilor.

(2) Prescurtările utilizate în conținutul procedurii sunt următoarele:

a)M.D.R.A.P. - Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice;

b)I.S.C. - Inspectoratul de Stat în Construcții;

c)I.R.C. - inspectoratul regional în construcții;

d)I.J.C. - inspectoratul județean în construcții;

e)I.C.M.B. - Inspectoratul în Construcții al Municipiului București;

f)U.C.E. - urmărirea comportării în exploatare.

Legislația specifică domeniului este următoarea:

a) Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările ulterioare;

b) Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

c) Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, cu modificările ulterioare;

d) Legea nr. 153/2011 privind măsuri de creștere a calității arhitectural-ambientale a clădirilor, cu modificările și completările ulterioare;

e) Ordonanța Guvernului nr. 63/2001 privind înființarea Inspectoratului de Stat în Construcții - I.S.C., aprobată cu modificări prin Legea nr. 707/2001, cu modificările și completările ulterioare;

f) Regulamentul privind controlul de stat al calității în construcții, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 272/1994;

g) Regulamentul de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 273/1994, cu modificările și completările ulterioare;

h) Hotărârea Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții, cu modificările și completările ulterioare;

i) Regulamentul de verificare și expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuției lucrărilor și a construcțiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 925/1995;

j) Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții, aprobate prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și locuinței nr. 839/2009, cu modificările și completările ulterioare;

k) Normativ privind comportarea în timp a construcțiilor, indicativ P 130-1999, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului nr. 57/N/1999, publicat în Buletinul Construcțiilor nr. 1/2000¹;

l) Lista reglementărilor tehnice în construcții, actualizată la data controlului, publicată în Buletinul Construcțiilor.

Legislația complementară specifică domeniului este:

a) Legea apărării naționale a României nr. 45/1994, cu modificările ulterioare;

b) Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă, republicată, cu modificările ulterioare;

c) Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare;

d) Normele metodologice de avizare și autorizare privind securitatea la incendiu și protecția civilă, aprobate prin Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 3/2011.

(1) Procedura descrie etapele necesare îndeplinirii scopului în domeniul de referință precizat.

(2) Descrierea metodei-cadru de efectuare a activității de control pentru urmărirea curentă și specială a comportării în exploatare a construcțiilor trebuie să asigure analiza datelor și aprecierea măsurilor prin care să se poată interveni obiectiv pentru corectarea deficiențelor, limitarea efectelor care pot fi produse sau luarea unor decizii de izolare, evacuare ori demolare a construcțiilor care prezintă risc iminent de prăbușire.

(1) Pentru verificarea modului de organizare a activităților de urmărirea curentă a comportării în exploatare a construcțiilor se vor analiza următoarele aspecte:

a) urmărirea curentă este activitatea de urmărire a comportării construcțiilor, care constă în observarea și înregistrarea unor aspecte, fenomene sau parametrii care pot semnala modificări ale capacității construcției de a îndeplini cerințele de rezistență, stabilitate și durabilitate stabilite prin proiecte;

b) urmărirea curentă a construcțiilor se aplică tuturor construcțiilor, de orice categorie sau clasă de importanță și formă de proprietate, cu excepția clădirilor de locuit cu parter și parter plus un etaj și anexele gospodărești situate în mediul rural, precum și construcțiilor provizorii, și are caracter permanent, durata ei fiind egală cu durata existenței fizice a construcției respective;

c) urmărirea curentă a comportării construcțiilor se poate efectua prin examinare vizuală directă și, dacă este cazul, cu mijloace de măsurare de uz curent, permanent sau temporare;

d) organizarea urmăririi curente a comportării construcțiilor noi sau vechi revine în sarcina proprietarilor, administratorilor și, după caz, utilizatorilor, care poate fi executată cu personal și mijloace proprii ori se poate contracta de o firmă specializată pentru această activitate;

e) urmărirea curentă a comportării construcțiilor se efectuează potrivit instrucțiunilor de urmărire curentă cuprinse în proiectele de execuție. În cazul construcțiilor vechi care nu dispun de astfel de instrucțiuni, acestea se comandă unei firme de proiectare specializate;

f) instrucțiunile de urmărire curentă trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, referiri asupra:

1. fenomenelor urmărite prin observații vizuale sau cu dispozitive simple de măsurare;

2. zonelor de observație și a punctelor de măsurare;

3. amenajărilor necesare pentru dispozitivele de măsurare sau observații, precum nișe, scări de acces, balustrade, platforme și altele;

4. programului de măsurători, prelucrări, interpretări, inclusiv asupra cazurilor în care observațiile și măsurătorile se fac în afara periodicii stabilite;

5. modului de înregistrare și păstrare a datelor;

6. modului de prelucrare a datelor;

7. modalităților de transmitere a datelor pentru interpretare și luarea deciziilor;

8. responsabilităților luării deciziilor de intervenție;

9. procedurii de atenționare și alarmare a populației în cazul constatării posibilității sau iminenței producerii unei avarii;

g) urmărirea curentă se efectuează la intervalele de timp prevăzute prin instrucțiunile de urmărire curentă, dar nu mai rar de o dată pe an și obligatoriu după producerea de evenimente deosebite;

h) personalul însărcinat cu efectuarea activității de urmărire curente întocmește rapoarte care se atașează la cartea tehnică a construcției și se înregistrează în jurnalul evenimentelor;

i) în cadrul urmăririi curente, dacă se constată apariția unor deteriorări ce se consideră că pot afecta rezistența, stabilitatea și durabilitatea construcției, proprietarul, administratorul și, după caz, utilizatorul trebuie să comande o inspectare extinsă asupra construcției, urmată, dacă este cazul, de o expertiză tehnică.

(2) Lista orientativă a fenomenelor care trebuie avute în vedere în cursul urmăririi curente:

a) schimbări ale poziției construcțiilor în raport cu locul de realizare manifestate prin deplasări vizibile orizontale, verticale sau înclinate ori prin efecte secundare vizibile, precum desprinderea trotuarelor, a scărilor sau a altor elemente-anexă de soclu ori de corpul clădirilor, cu apariția de rosturi, crăpături, smulgeri;

b) apariția și dezvoltarea de fisuri și crăpături în zona rosturilor tablierelor sau elementelor căii la drumuri, poduri și podețe;

c) deschiderea sau închiderea rosturilor de tasare sau antiseismice dintre clădiri;

d) umflarea sau crăparea terenului ca urmare a alunecărilor de teren apărute în vecinătatea construcțiilor;

e) dereglarea sau blocarea funcționării unor utilaje ori dispozitive, precum lifturi, utilaje și altele;

f) schimbări în forma obiectelor de construcții prin deformații vizibile verticale, orizontale sau rotiri, cu blocarea funcționării ușilor sau ferestrelor, a utilajelor, a modificării traseului și a formei conductelor exterioare, îndoirea barelor ori altor elemente constructive, forfecarea sau smulgerea pieselor de prindere, precum nituri și șuruburi ori fisurarea sudurilor;

g) schimbări și modificări ale gradului de protecție oferit de construcție în privința etanșeității, izolațiilor fonice, termice, hidrofuge, antivibratorii, antifoc, antiradiante sau estetice, precum umezirea suprafețelor, exfolierea ori crăparea materialelor constructive, infiltrații de apă, apariția de izvoare în versanți sau pereții barajelor, lichefieri ale pământului după cutremure, schimbarea culorii suprafețelor, apariția de condens, mucegai, efecte dăunătoare ale vibrațiilor și zgomotului asupra organismelor;

h) defecte și degradări cu efecte în funcționarea elementelor construcțiilor: înfundarea scurgerilor - burlane, jgheaburi, canale și drenuri, apariția de zone cu porozitate, fisuri sau crăpături în construcții etanșe destinate depozitării lichidelor - rezervoare, bazine, conducte;

i) modificări ale poziției și stabilității căilor de rulare - tramvai, cale ferată, metrou, poduri rulante;

j) apariția de gropi, denivelări, șanțuri în îmbrăcămintea drumurilor;

k) defecte și degradări apărute în structura de rezistență cu implicații asupra siguranței obiectelor de construcție: fisuri și crăpături, coroziunea elementelor metalice și a armăturilor, defecte manifestate prin pete, fisuri, exfolieri, eroziuni și altele, flambajul unor elemente comprimate sau ruperea celor întinse, slăbirea ori distrugerea îmbinărilor, afuieri ale terenului de fundare la pilele podurilor, distrugerea elementelor din lemn prin putrezire sau din materiale plastice prin atac biologic și altele;

l) se va acorda atenție deosebită umezirii terenului de fundare în cazul construcțiilor fundate pe terenuri sensibile la umezeală și a respectării măsurilor prevăzute pentru îndepărtarea apelor din zona fundațiilor, a măsurilor de izolare a rostului dintre construcție și trotuarul de protecție, integritatea conductelor care transportă lichide;

m) se urmăresc elementele construcțiilor supuse unor eforturi deosebite: terase însorite, căi de rulare cu poduri în regim greu, zone ale construcțiilor supuse la variații de temperatură și umiditate - uscăciune, zone în care se poate acumula și depozita praf, murdărie, apă sau soluții agresive.

Pentru verificarea modului de organizare a activităților de urmărire specială a comportării în exploatare a construcțiilor se vor analiza următoarele aspecte:

a) urmărirea specială este activitatea de urmărire a comportării construcțiilor și constă în măsurarea, înregistrarea, prelucrarea și interpretarea sistematică a valorilor parametrilor ce definesc măsura în care construcțiile își mențin cerințele de rezistență, stabilitate și durabilitate stabilite prin proiecte;

b) urmărirea specială a comportării construcțiilor se instituie la:

1. construcții noi de importanță deosebită sau excepțională stabilită prin proiect;

2. construcții în exploatare cu evoluție periculoasă, recomandată de concluziile unei expertize sau ale unei inspecții extinse;

3. cererea proprietarului, a I.S.C., a M.D.R.A.P. sau a organismelor recunoscute în domeniul construcțiilor;

c) urmărirea specială care cuprinde și urmărirea curentă;

d) urmărirea specială a comportării construcțiilor se efectuează cu mijloace de observare și măsurare complexe și specializate, adaptate fiecărui caz în parte și ținând seama de prevederile reglementărilor tehnice în vigoare;

e) organizarea urmăririi speciale este în sarcina proprietarului, inclusiv la solicitarea administratorului sau utilizatorului;

f) activitatea de urmărire specială are caracter permanent sau temporar, durata stabilindu-se în fiecare caz în parte, în conformitate cu prevederile proiectului prin care ea a fost instituită;

g) urmărirea specială se efectuează pe baza unui proiect de urmărire specială, care va cuprinde:

1. denumirea și amplasarea construcției;

2. motivele instituirii urmăririi speciale;

h) instituirea urmăririi speciale se comunică I.S.C. de către investitor, proprietar sau utilizator;

i) obiectivele urmăririi speciale a comportării construcțiilor sunt:

1. asigurarea siguranței și durabilității construcției, prin depistarea la timp a fenomenelor periculoase și a zonelor în care se produc;

2. supravegherea evoluției unor fenomene, cu posibile efecte negative asupra capacității de exploatare a construcției;

3. semnalarea operativă a atingerii criteriilor de avertizare sau a valorii-limită date de aparatele de măsură și control;

4. verificarea eficienței măsurilor de intervenție aplicată;

5. verificarea impactului construcției asupra mediului înconjurător;

6. asigurarea unui volum mare de date necesare pentru stabilirea valorilor corespunzătoare unei exploatări normale, pe tot parcursul duratei de viață a construcției, pentru modificări ale proiectului de execuție în cazul în care realitatea din teren nu corespunde cu ipotezele de calcul, pentru verificarea în condiții reale a unor materiale noi și pentru verificarea experimentală a metodelor noi de calcul.

(1) Inspectarea extinsă a construcțiilor are următoarele caracteristici:

a) inspecția extinsă are ca obiect examinarea detaliată, din punctul de vedere al rezistenței mecanice și stabilității, siguranței în exploatare, a tuturor elementelor structurale și nestructurale, a îmbinărilor construcției, a zonelor unde s-a intervenit, în cazuri speciale ale terenului;

b) această activitate se efectuează în cazuri deosebite privind siguranța și durabilitatea construcțiilor, cum sunt:

1. deteriorări semnificative semnalate în cadrul urmăririi curente;

2. după evenimente excepționale asupra construcțiilor, precum cutremure, incendii, explozii, alunecări de teren, care pot afecta utilizarea construcțiilor în condiții de siguranță;

3. schimbarea destinației sau a condițiilor de exploatare a construcției.

(2) Inspecția extinsă se efectuează de specialiști atestați.

(3) În cadrul inspectării extinse se utilizează dispozitive, aparatură, echipamente și metode de încercări nedistructive sau parțial nedistructive.

(4) În cadrul inspectării extinse se vor prevedea condiții de acces la elementele structurale și nestructurale.

(5) Inspectarea extinsă se încheie cu un raport scris, care cuprinde observațiile privind degradările constatate, măsurile necesare pentru înlăturarea efectelor degradărilor și, dacă este cazul, extinderea măsurilor de urmărire a comportării în exp oa are.

(1) Decizia privind efectuarea de controale curente privind urmărirea curentă și specială a comportării în exploatare a construcțiilor revine conducerii I.R.C., precum și personalului cu atribuții de control din cadrul I.J.C./I.C.M.B. care, prin programul de activități aprobat, are obligația să exercite controlul privind urmărirea curentă și specială a comportării în exploatare a construcțiilor.

(2) Controalele tematice se efectuează în baza ordinelor inspectorului general al I.S.C.

(3) Rezultatele activităților de control tematice, respectiv ale controalelor prin sondaj vor fi consemnate într-un raport care va evidenția constatările făcute, măsurile dispuse, concluziile și recomandările, care va fi înaintat spre avizare și aprobare inițiatorului acțiunii și comunicat Direcției coordonare, control și sinteză a activității de control și avizare din cadrul I.S.C., după caz, în maximum 3 zile de la încheierea acestuia.

Prin control curent se înțelege activitatea efectuată de către personalul cu atribuții de control din cadrul I.J.C./I.C.M.B. pentru verificarea aspectelor specifice de urmărire curentă și specială a comportării în exploatare a construcțiilor, de verificare a conformității prin observare și raționament, însoțite, după caz, de măsurarea, încercarea sau compararea constatărilor cu mărimile etalon, activitate care se face în mod diferențiat, în raport cu natura și complexitatea construcțiilor, a gradului de cunoaștere a modului de comportare a acestora, pe baza programelor de activități aprobate de către conducere.

Principalele atribuții ale I.S.C. în domeniul urmăririi comportării în exploatare a construcțiilor sunt:

a) controlează, pe șantiere, dacă se respectă în execuție prevederile Legii nr. 10/1995, cu modificările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 766/1997, cu modificările și completările ulterioare, și ale Normativului P 130-1999;

b) verifică existența instrucțiunilor de urmărire curentă sau a proiectului de urmărire specială a construcțiilor;

c) controlează la construcțiile pentru care a fost stabilită, prin norme sau proiecte, urmărirea comportării în exploatare modul de respectare de către investitori - proprietari - utilizatori sau administratori a prevederilor elaborate în acest scop;

d) controlează la proprietarii, administratorii și utilizatorii construcțiilor respectarea prevederilor legale cu privire la recepția, întocmirea, păstrarea și completarea cărții tehnice a construcției și a jurnalului evenimentelor, precum și modul în care persoanele desemnate efectuează urmărirea curentă a stării construcțiilor;

e) controlează la proprietarii, administratorii și utilizatorii construcțiilor existența rapoartelor privind urmărirea curentă, urmărirea specială sau inspecțiile extinse și verifică dacă au fost luate măsurile de intervenții, reparații sau consolidări înscrise în aceste rapoarte;

f) constată abaterile de la prevederile legale în procesele-verbale de control, potrivit modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta procedură, și aplică sancțiunile prevăzute de lege.

I.J.C./I.C.M.B. ține evidența activităților de urmărire curentă și specială a comportării în exploatare a construcțiilor și actualizează baza de date cu constatările controalelor efectuate în privința lipsei responsabililor cu urmărirea curentă și specială, lipsa documentațiilor - cartea tehnică a construcției, jurnalul evenimentelor, instrucțiunile de exploatare, lipsa proiectelor de urmărire a comportării în timp, lipsa aparaturii de urmărire și supraveghere, nerespectarea principiilor de urmărire a comportării în timp și măsurile dispuse pentru:

a) instituirea programului de urmărire a comportării în timp;

b) expertizarea construcțiilor;

c) elaborarea proiectelor de urmărire a comportării în timp;

d) numirii prin decizie a personalului cu activitate de urmărire a comportării în timp;

e) izolarea construcției;

f) emiterea ordinului de interzicere a utilizării construcției.

Nerealizarea obligațiilor privind urmărirea comportării în exploatare, efectuarea la timp a lucrărilor de reparații, păstrarea și completarea la zi a cărții tehnice, efectuarea de intervenții fără autorizație, neanunțarea accidentelor tehnice în termenul de 24 de ore se sancționează potrivit legii.

(1) I.R.C. și I.J.C./I.C.M.B. au obligația de a informa, în regim de urgență, conducerea I.S.C. despre accidentele tehnice produse în timpul execuției sau în exploatarea construcțiilor.

(2) Inspectorii-șefi regionali au obligația numirii personalului cu atribuții de control din cadrul I.J.C./I.C.M.B. cu responsabilitatea informării, în regim de urgență, a conducerii I.S.C. despre accidentele tehnice comunicate de către executanți și utilizatori de construcții, în timpul execuției sau în exploatarea construcțiilor.

(3) Comunicarea telefonică și în scris a accidentelor tehnice și a evenimentelor de natură a afecta rezistența mecanică, stabilitatea și siguranța în exploatare a construcțiilor, de natura incendiilor, exploziilor, inundațiilor, uraganelor, vântului cu aspect de vijelie, alunecărilor și prăbușirilor de teren, încărcărilor din zăpadă, cutremurelor sau altor astfel de accidente, trebuie să se încadreze în termenul prevăzut de prevederile art. 23 lit. h), respectiv art. 26 lit. e) din Legea nr. 10/1995, cu modificările ulterioare.

(4) Comisiile de verificare a cauzelor și condițiilor de producere a accidentelor tehnice în execuția sau în exploatarea construcțiilor vor întocmi rapoarte de control în care se vor consemna constatări de natură a evidenția situația existentă la data efectuării verificării, cauzele care pot fi generatoare de accident tehnic, factorii responsabili la data producerii accidentului tehnic, măsurile dispuse pentru punerea imediată în siguranță a persoanelor și bunurilor adăpostite în construcții și în imediata vecinătate a acestora, cu termene și persoane responsabile pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor.

(5) Documentele de control vor fi semnate sau notificate către autoritatea administrației publice locale pe teritoriul căreia a fost înregistrat accidentul tehnic pentru conformarea și urmărirea ducerii la îndeplinire a măsurilor dispuse.

(6) La evaluarea stării tehnice, prin grija autorității administrației publice locale și, după caz, cu sprijinul autorității de atestare, va fi prezent pentru evaluare și stabilire a deciziei de intervenție și un expert tehnic atestat în domeniu pentru cerința esențială rezistență mecanică și stabilitate.

Monitorizarea activității privind urmărirea curentă și specială a comportării în exploatare a construcțiilor se face de către Direcția coordonare, control și sinteză a activității de control și avizare din cadrul I.S.C.

Procesul-verbal de control, încheiat de către personalul cu atribuții de control, va fi vizat, cu sau fără obiecțiuni, de către inspectorul șef județean/inspectorul-șef al I.C.M.B., pe exemplarul care se va arhiva la I.J.C./I.C.M.B.