Decizia CCR nr. 322 din 10.06.2014 privind excepţia de neconstituţionalitate a disp. art. 9 din OUG nr. 84/2012 - stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele...

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Nițescu Ion, Barbu Florică, Văcărușu Dumitru, Badea Ion, Perjaru Gheorghe, Gîrniță Vasile, Andrei Viorel, Vișan Maria Mihaela, Butcă Nicolae, Dumitru Gheorghe, Duță Emil Bogdan, Picu Adriana Laura, Ion Ion, Dragne Virgil, Pilescu Zamfirel, Manolache Gheorghe, Hodorog Ion, Pavel Gheorghe, Stanciu Marian, Florescu Constantin, Niculescu Marius, Calafeteanu Ioan, Trandafir Adrian Florin, Ionescu Constantin, Tudor Verginia, Timerman Cazemir, Neguțescu Nicolae, Banu Valeriu Marian, Roșu Ioan, Ciulei Mihai, Ivănescu Florin și Niculescu Toader în Dosarul nr. 4.452/120/2013 al Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă.

2. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 828D/2013.

3. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a instanței constituționale, concretizată în deciziile nr. 42/2014 și nr. 121/2014.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

5. Prin Încheierea din 20 noiembrie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 4.452/120/2013, Tribunalul Dâmbovița - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare.

6. Excepția a fost ridicată de Nițescu Ion, Barbu Florică, Văcărușu Dumitru, Badea Ion, Perjaru Gheorghe, Gîrniță Vasile, Andrei Viorel, Vișan Maria Mihaela, Butcă Nicolae, Dumitru Gheorghe, Duță Emil Bogdan, Picu Adriana Laura, Ion Ion, Dragne Virgil, Pilescu Zamfirel, Manolache Gheorghe, Hodorog Ion, Pavel Gheorghe, Stanciu Marian, Florescu Constantin, Niculescu Marius, Calafeteanu Ioan, Trandafir Adrian Florin, Ionescu Constantin, Tudor Verginia, Timerman Cazemir, Neguțescu Nicolae, Banu Valeriu Marian, Roșu Ioan, Ciulei Mihai, Ivănescu Florin și Niculescu Toader într-o cauză având ca obiect obligarea Casei Județene de Pensii Dâmbovița la plata indemnizației reparatorii prevăzute de art. 4 alin. (4) raportat la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004.

7. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că ordonanța de urgență a fost adoptată în timp ce Parlamentul se afla în sesiune, Guvernul nefiind abilitat să adopte ordonanțe de urgență la această dată. De asemenea, arată că, odată cu începerea acestei sesiuni, abilitarea Guvernului de a adopta ordonanțe de urgențe a încetat. În continuare, arată că starea de urgență, invocată pentru adoptarea ordonanței de urgență, nu există, motivarea Guvernului neîncadrându-se în sfera de aplicare a art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, text care definește noțiunea de situație de urgență. În fine, autorii excepției mai susțin că ordonanța de urgență criticată a fost adoptată cu încălcarea art. 4 și art. 6 alin. (2) din Legea nr. 52/2003, nefiind publicată în timp util pentru dezbaterea sa publică.

8. Tribunalul Dâmbovița - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. În acest sens, arată că ordonanța de urgență criticată a fost adoptată în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituție, situația de urgență fiind motivată pe anumite împrejurări ce constituie situații de urgență, extraordinare, legate de execuția bugetară pe anul 2013.

9. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatul Poporului pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

10. Avocatul Poporului consideră că prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2012 sunt constituționale. În acest sens arată, în esență, că, raportat la jurisprudența Curții Constituționale în materia determinării cerințelor prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituție, în preambulul și nota de fundamentare ale ordonanței de urgență existența unei situații extraordinare și urgenta emiterii actului normativ criticat sunt motivate de Guvern prin 3 elemente independente de voința sa, și anume: riscul ca la 1 ianuarie 2013 să nu existe politici fiscale și bugetare asumate prin Programul de guvernare de către noul Guvern învestit în urma alegerilor parlamentare din data de 9 decembrie 2012; încetarea aplicabilității, la data de 31 decembrie 2012, a măsurilor financiare în domeniul bugetar instituite prin Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar; neadoptarea măsurilor și pentru anul 2013 ar fi determinat afectarea semnificativă a sustenabilității finanțelor publice, generând un impact suplimentar asupra cheltuielilor bugetare și, respectiv, asupra deficitului bugetar de 6,8% din produsul intern brut. Totodată, menționează că proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2012 a fost înregistrat la Senat, pentru dezbatere, cu nr. b409 din data de 13 decembrie 2012 (Adresa nr. E 169/13-12-2012) și a fost prezentat în Biroul permanent cu nr. 436 din 21 decembrie 2012, fiind adoptat de Senat la data de 11 martie 2013.

11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

12. Curtea a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1) și (2), art. 2, 3, 10 și 29 din legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 decembrie 2012, aprobată prin Legea nr. 36/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 8 aprilie 2014, dispoziții care au următorul cuprins:

"Prevederile art. 15, 18, 19 și 20 ale art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011, se aplică în mod corespunzător și în anul 2013.“

14. Curtea reține, însă, că autorii excepției, prin critica lor, vizează numai dispozițiile art. 18 ale art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, menționate în prevederile criticate și care au incidență în prezenta cauză, care au următorul cuprins: "În anul 2012, indemnizațiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, nu se acordă.“

15. În consecință, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012, cu referire la dispozițiile art. 18 ale art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011.

16. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 115 alin. (1) referitor la adoptarea ordonanței în temeiul unei legi de abilitare. Din motivarea excepției, Curtea reține că în susținerea acesteia este invocat și art. 115 alin. (4) din Constituție.

17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prin Decizia nr. 554 din 17 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96 din 7 februarie 2014, a constatat că dispozițiile art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012, criticate prin raportare la art. 115 alin. (4) din Constituție, sunt constituționale.

18. Curtea a observat că în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2012 se arată că aceasta a fost adoptată avându-se în vedere încetarea aplicabilității, la data de 31 decembrie 2012, a măsurilor financiare în domeniul bugetar instituite prin Legea nr. 283/2011 și faptul că există riscul ca la 1 ianuarie 2013 să nu existe politici fiscale și bugetare asumate prin Programul de guvernare de către noul Guvern învestit în urma alegerilor parlamentare din data de 9 decembrie 2012. Or, neadoptarea acestor măsuri și pentru anul 2013 ar fi determinat afectarea semnificativă a sustenabilității finanțelor publice, generând un impact suplimentar asupra cheltuielilor bugetare și, respectiv, asupra deficitului bugetar de 6,8% din produsul intern brut.

19. Totodată, instanța de contencios constituțional a reliefat necesitatea creării unui echilibru între interesele generale ale societății și interesele particulare ale persoanelor, sens în care este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat că un stat contractant, mai ales atunci când elaborează și pune în practică o politică în materie fiscală, se bucură de o marjă largă de apreciere, cu condiția existenței unui "just echilibru“ între cerințele interesului general și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale omului (Hotărârea din 23 februarie 2006, pronunțată în Cauza Stere și alții împotriva României, paragraful 50).

20. Având în vedere cele prezentate în expunerea de motive, precum și faptul că legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales cele sociale și economice, de o marjă de apreciere pentru a se pronunța atât asupra existenței unei probleme de interes public care necesită un act normativ, cât și asupra alegerii modalităților de aplicare a acestuia (Hotărârea din 4 septembrie 2012, pronunțată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru și alții împotriva României, paragraful 49), excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor criticate, raportată la art. 115 alin. (4) din Constituție, a fost respinsă ca neîntemeiată.

21. Cât privește critica referitoare la înfrângerea art. 115 alin. (1) din Constituție, Curtea nu o poate primi întrucât nu este vorba de o ordonanță adoptată în baza unei legi de abilitare, ci de o ordonanță de urgență care se adoptă în baza art. 115 alin. (4) din Constituție.

22. Celelalte aspecte invocate de autorii excepției nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate, ci probleme care vizează aplicarea de către autoritățile administrației publice a dispozițiilor art. 7 alin. (13) din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 3 decembrie 2013, potrivit cărora "În cazul reglementării unei situații care, din cauza circumstanțelor sale excepționale, impune adoptarea de soluții imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptării în procedura de urgență prevăzută de reglementările în vigoare“.