Decizia CCR nr. 396 din 28.05.2015 privind excepţia de neconstituţionalitate a disp. art. 344 alin. (2) şi (4) şi ale art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 345 alin. (1) raportat la art. 344 alin. (2) și (4) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Grigore Dan Adamescu în Dosarul nr. 4.153/2/2014/a5 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 981D/2014.

2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca devenită inadmisibilă referitor la dispozițiile art. 344 alin. (4) și ale art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală, întrucât, prin Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 344 alin. (4) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale și că soluția legislativă cuprinsă în art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunță "fără participarea procurorului și a inculpatului", este neconstituțională. De asemenea, solicită respingerea ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate în ceea ce privește dispozițiile art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală, invocând, în acest sens, jurisprudența în materie a Curții Constituționale, și anume Decizia nr. 780 din 18 decembrie 2014.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4. Prin Încheierea din 8 octombrie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 4.153/2/2014/a5, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 345 alin. (1) raportat la art. 344 alin. (2) și (4) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Grigore Dan Adamescu cu ocazia soluționării contestației împotriva încheierii prin care s-au soluționat cererile și excepțiile formulate de inculpat în procedura de cameră preliminară.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 345 alin. (1) raportat la art. 344 alin. (2) și (4) din Codul de procedură penală încalcă dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare. Arată, astfel, că procedura de cameră preliminară este o procedură în totalitate necontradictorie, ceea ce afectează în mod grav și iremediabil dreptul la apărare, dar și caracterul echitabil al procesului penal, caracter ce vizează procesul în ansamblul său, și nu doar unele faze ale acestuia. În procedura de cameră preliminară, inculpatul are dreptul de a formula cereri și excepții care se comunică parchetului, care, la rândul său, poate formula un răspuns în scris. Răspunsul parchetului nu se comunică, însă, inculpatului, care nu are, astfel, posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere asupra respectivului răspuns, deși acesta poate conține elemente și argumente noi, pe care inculpatul nu le cunoaște. Fiecare parte a procesului trebuie să aibă nu doar facultatea de a-și face cunoscute elementele pe care se bazează pretențiile sale, dar și posibilitatea de a lua cunoștință și de a discuta orice probă sau concluzie prezentată judecătorului cu scopul de a-і influența decizia. Invocă, în acest sens, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, și anume hotărârile pronunțate în cauzele Cottin împotriva Belgiei - 2 iunie 2005, Kerojarvi împotriva Finlandei - 19 iulie 1995, F.R. împotriva Elveției - 28 iunie 2001, Pellegrini împotriva Italiei - 20 iulie 2001, Kamasinski împotriva Austriei - 19 decembrie 1989, Goktepe împotriva Belgiei - 2 iunie 2005.

6. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este parțial întemeiată. Consideră că argumentul autorului excepției în sensul că procedura camerei preliminare este neconstituțională, pentru că e în totalitate necontradictorie, nu poate fi primit. Principiul contradictorialității este reglementat de dispozițiile art. 351 din Codul de procedură penală și guvernează ședința de judecată, alături de principiile oralității, nemijlocirii și publicității, nefiind specific fazei premergătoare procesului penal care este camera preliminară. În cursul procedurii în camera preliminară, accesul inculpatului la dosar nu este restricționat, astfel că nimic nu îl împiedică pe acesta ca, personal sau prin apărător, să ia cunoștință de răspunsul procurorului la cererile și excepțiile formulate, chiar dacă acest răspuns nu і se comunică. Apreciază, însă, că excepția ridicată este parțial întemeiată sub aspectul faptului că se încalcă dreptul la un proces echitabil părții civile, părții responsabile civilmente și persoanei vătămate, întrucât acestea nu au posibilitatea de a formula cereri și excepții privind legalitatea administrării probelor și nici nu li se comunică cererile și excepțiile formulate de inculpat pentru a putea răspunde în scris, această dispoziție fiind instituită doar în favoarea parchetului. Observă, sub acest aspect, inconsecvența legiuitorului, care, atunci când a reglementat plângerea împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată, ce intră tot în competența judecătorului de cameră preliminară, a dispus, în art. 341 din Codul de procedură penală, ca plângerea să fie comunicată procurorului și părților, care pot depune note scrise.

7. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8 Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 344 alin. (2) și (4) și ale art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală, modificate prin art. 102 pct. 221 și pct. 222 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013. Textele de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 344 alin. (2) și (4): "(2) Copia certificată a rechizitoriului și, după caz, traducerea autorizată a acestuia se comunică inculpatului la locul de deținere ori, după caz, la adresa unde locuiește sau la adresa la care a solicitat comunicarea actelor de procedură, aducându-i-se totodată la cunoștință obiectul procedurii în camera preliminară, dreptul de a-și angaja un apărător și termenul în care, de la data comunicării, poate formula în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Termenul este stabilit de către judecătorul de cameră preliminară, în funcție de complexitatea și particularitățile cauzei, dar nu poate fi mai scurt de 20 de zile.

[...] (4) La expirarea termenelor prevăzute la alin. (2) și (3), judecătorul de cameră preliminară comunică cererile și excepțiile formulate de către inculpat ori excepțiile ridicate din oficiu parchetului, care poate răspunde în scris, în termen de 10 zile de la comunicare.";

- Art. 345 alin. (1): "Dacă s-au formulat cereri și excepții ori a ridicat din oficiu excepții, judecătorul de cameră preliminară se pronunță asupra acestora, prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea procurorului și a inculpatului, la expirarea termenului prevăzut la art. 344 alin. (4)."

11. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 24 referitor la dreptul la apărare, precum și ale art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern și ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului raportate la prevederile art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 344 alin. (4) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale și că soluția legislativă cuprinsă în art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunță "fără participarea procurorului și a inculpatului", este neconstituțională. Curtea a statuat că, prin neparticiparea procurorului, a inculpatului, a părții civile și a părții responsabile civilmente în procedura desfășurată în camera de consiliu, în fața judecătorului de cameră preliminară, este încălcat dreptul părților la un proces echitabil în componenta sa privind contradictorialitatea, oralitatea și egalitatea armelor, ținând cont de influența pe care această procedură o are asupra fazelor de judecată ulterioare [paragrafele 61 și 62]. Având în vedere că standardul de protecție oferit de dispozițiile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului este unul minimal, Legea fundamentală sau jurisprudența Curții Constituționale putând oferi un standard mai ridicat de protecție a drepturilor, instanța de contencios constituțional a statuat că garanțiile prevăzute de art. 6 paragraful 1 din Convenție și de art. 21 alin. (3) din Constituție se aplică, în materie penală, nu numai procedurii de fond a litigiului, ci și în procedura camerei preliminare, oferind o protecție sporită celei regăsite la nivelul Convenției [paragraful 56]. De asemenea, Curtea a reținut că, din perspectiva exigențelor dreptului la un proces echitabil, este suficient să li se asigure părților posibilitatea participării în această etapă procesuală, judecătorul putând decide asupra finalizării procedurii în camera preliminară și fără participarea părților, atâta timp cât acestea au fost legal citate [paragraful 62].

13. Or, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, "nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale". Ținând cont de art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 și de faptul că decizia mai sus menționată a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, ulterior sesizării instanței de contencios constituțional în prezenta cauză, Curtea urmează a respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 344 alin. (4) și ale art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală.

14. În ceea ce privește dispozițiile art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală - care reglementează comunicarea de către judecătorul de cameră preliminară către inculpat a copiei certificate a rechizitoriului și aducerea la cunoștința acestuia din urmă a obiectului procedurii în camera preliminară, a dreptului de a-și angaja un apărător și a termenului în care, de la data comunicării, poate formula în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, termen care, în funcție de complexitatea și particularitățile cauzei, nu poate fi mai scurt de 20 de zile -, acestea au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate prin prisma criticilor referitoare la echitabilitatea procedurii. Astfel, prin Decizia nr. 780 din 18 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din 13 februarie 2015, Curtea a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală, reținând că, odată citate, partea civilă și partea responsabilă civilmente iau cunoștință despre desfășurarea procedurii în fața judecătorului de cameră preliminară și au dreptul să consulte toate documentele existente în dosarul cauzei, inclusiv rechizitoriul, fiindu-le asigurate, în acest fel, toate drepturile și garanțiile procesuale pe care dreptul la un proces echitabil le presupune în faza procesuală analizată. Așa fiind, Curtea a constatat că împrejurarea potrivit căreia numai inculpatului і se comunică o copie certificată a rechizitoriului și, după caz, traducerea autorizată a acestuia nu echivalează cu afectarea dreptului la un proces echitabil ori cu înfrângerea egalității cetățenilor în fața legii, deoarece este firesc ca actul de inculpare să fie comunicat doar persoanei vizate. De altfel, art. 6 paragraful 3 lit. a) din Convenție obligă statele să respecte dreptul oricărui acuzat, indiferent că este privat sau nu de libertate, și să informeze în cel mai scurt timp asupra naturii și cauzei acuzației aduse împotriva sa.

15. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția de respingere a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală, pronunțată de Curte prin Decizia nr. 780 din 18 decembrie 2014, precum și considerentele care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.