Decizia CCR nr. 1.057 din 11.12.2012 privind excepţia de neconstituţionalitate a prev. art. 48 alin. (1) lit. a) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

DECIZIA

Nr. 1.057

din 11 decembrie 2012

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 48 alin. (1) lit. a) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniel-Liviu Arcer.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 48 lit. a) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, excepție invocată de Maria Belcin și Victor Belcin în Dosarul nr. 10.185/233/2008 al Tribunalului Galați - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.336D/2012.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, critica de neconstituționalitate vizând aspecte ce țin de interpretarea și aplicarea legii de către instanța de judecată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 25 iunie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 10.185/233/2008, Tribunalul Galați - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 48 lit. a) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, excepție invocată de Maria Belcin și Victor Belcin într-o cauză având ca obiect soluționarea plângerii formulate împotriva unei încheieri de carte funciară.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textul de lege criticat permite inclusiv folosirea de "acte false“ în vederea intabulării unui drept de proprietate, dat fiind faptul că registratorul de la oficiul teritorial de cadastru și publicitate imobiliară nu are competența de a verifica pe fond legalitatea înscrisului în temeiul căruia dispune înscrierea provizorie sau intabularea, verificând doar respectarea condițiilor de formă prevăzute de lege.

Tribunalul Galați - Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că registratorul de carte funciară nu are competența de a verifica îndeplinirea condițiilor de fond ale actelor prezentate de petenți, această competență revenind instanțelor de judecată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. În acest sens, arată că autorul excepției vizează în fapt o problemă de omisiune legislativă, arătând că registratorul de carte funciară nu verifică și respectarea condițiilor de fond prevăzute de lege pentru încheierea valabilă a înscrisului în baza căruia se solicită intabularea.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie prevederile 48 lit. a) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 3 martie 2006. În realitate, Curtea constată că obiect al excepției îl constituie prevederile art. 48 alin. (1) lit. a) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, modificate prin art. I pct. 28 din Legea nr. 133/2012 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 506 din 24 iulie 2012.

Textul de lege criticat are următorul cuprins: "(1) În cazul în care registratorul admite cererea, dispune intabularea sau înscrierea provizorie prin încheiere, dacă înscrisul îndeplinește următoarele condiții limitative:

a) este încheiat cu respectarea condițiilor de formă prevăzute de lege;“.

În opinia autorilor excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) referitoare la statul de drept, democratic și social, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 24 - Dreptul la apărare,art. 57 - Exercitarea drepturilor și a libertăților și în art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietății private.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:

Textul de lege criticat este cuprins în cap. II - Procedura de înscriere în cartea funciară din titlul II - Publicitatea imobiliară, reglementând, în contextul procedurii de înscriere în cartea funciară, atribuțiile registratorului de la birourile teritoriale ale oficiului teritorial de cadastru și publicitate imobiliară.

Astfel, potrivit acestor prevederi legale, cererea de înscriere în cartea funciară se depune la birourile teritoriale ale oficiului teritorial și va fi însoțită de înscrisul original sau de copia legalizată de pe acesta, prin care se constată actul sau faptul juridic a cărui înscriere se cere; cererile de înscriere se înregistrează în registrul de intrare, cu menționarea datei și a numărului care rezultă din ordinea cronologică a depunerii lor, iar copia legalizată se va păstra în mapa biroului de cadastru și publicitate imobiliară.

Primind cererea de înscriere, registratorul este obligat să verifice dacă aceasta cuprinde toate elementele cerute de lege pentru legala ei înregistrare, și anume, așa cum prevede textul de lege criticat, dacă îndeplinește condițiile legale de formă, identifică corect numele sau denumirea părților și menționează codul numeric personal, numărul de identificare fiscală, codul de înregistrare fiscală ori codul unic de înregistrare, după caz, atribuit acestora, individualizează imobilul printr-un număr de carte funciară și un număr cadastral sau topografic, după caz, și altele, astfel cum sunt enumerate în cuprinsul art. 48 alin. (1) lit. a)-g) din Legea nr. 7/1996.

Or, Curtea constată că prevederile legale criticate sunt în deplină concordanță cu dispozițiile constituționale referitoare la egalitatea în drepturi, fiind aplicabile în mod egal tuturor subiectelor de drept aflate în ipoteza normei legale, respectiv persoanelor care solicită înscrierea în cartea funciară.

Prin urmare, Curtea constată că registratorul de la biroul teritorial nu realizează un control din punctul de vedere al îndeplinirii condițiilor de fond pentru a constata legalitatea actului sau a faptului juridic a cărui înscriere se cere, procedura de înscriere sau intabulare fiind una necontencioasă, astfel încât invocarea încălcării dispozițiilor constituționale referitoare la dreptul la apărare sau inviolabilitatea proprietății private nu este relevantă.

Este atributul instanțelor de judecată, respectiv al judecătoriei în a cărei rază de competență teritorială se află imobilul sau al instanței de apel, în cazul formulării acestei căi de atac împotriva sentinței pronunțate de judecătorie, în cadrul soluționării plângerii persoanelor interesate împotriva încheierii de înscriere în cartea funciară, de a analiza condițiile de fond ale actului a cărui înscriere se cere, prin administrarea oricăror probe concludente și respectarea principiului contradictorialității și a dreptului la apărare.

De altfel, Curtea observă că, în speță, autorii excepției au solicitat constatarea nulității absolute a unui contract de vânzare-cumpărare în temeiul căruia s-a făcut înscrierea dreptului tabular, formulând, la instanța de judecată competentă, plângere împotriva încheierii emise de oficiul teritorial de cadastru și publicitate imobiliară.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 48 alin. (1) lit. a) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, excepție invocată de Maria Belcin și Victor Belcin în Dosarul nr. 10.185/233/2008 al Tribunalului Galați - Secția I civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 11 decembrie 2012.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Irina Loredana Gulie

Publicate în același Monitor Oficial:

Comentarii despre Decizia CCR nr. 1.057 din 11.12.2012 privind excepţia de neconstituţionalitate a prev. art. 48 alin. (1) lit. a) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996