Decizia CCR nr. 1.071 din 13.12.2012 privind excepţia de neconstituţionalitate a prev. art. 8 alin. (3) şi (6) din OG nr. 15/2002 - aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

DECIZIA

Nr. 1.071

din 13 decembrie 2012

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 alin. (3) și (6) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Toma - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 alin. (3) și (6) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, excepție ridicată de Biroul Notarial Public Chiru Maria Dana în Dosarul nr. 9.854/1.748/2011 al Judecătoriei Găești și care constituie obiectul Dosarului nr. 1.026D/2012 al Curții Constituționale.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 1.146D/2012, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, excepție ridicată de Societatea Comercială "Nicolamar“ - S.R.L. din Iași în Dosarul nr. 8.369/94/2011 al Tribunalului Ialomița - Secția civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, din oficiu, pune în discuție problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 1.146D/2012 la Dosarul nr. 1.026D/2012, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 1.087 din 5 aprilie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 9.854/1.748/2011, Judecătoria Găești a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (3) și (6) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, excepție ridicată de Biroul Notarial Public Chiru Maria Dana într-o cauză având ca obiect o plângere contravențională.

Prin Decizia civilă nr. 708/R din 11 iunie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 8.369/94/2011, Tribunalul Ialomița - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, excepție ridicată de Societatea Comercială "Nicolamar“ - S.R.L. din Iași într-o cauză având ca obiect anularea unui proces-verbal de contravenție.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 este neconstituțională, deoarece obligă contravenientul atât la plata tarifului de despăgubire, cât și la plata rovinietei, pentru a putea circula în continuare pe drumurile din România. Arată că nu se acordă dreptul de circulație pe un interval de timp cel mult egal cu plata contravalorii rovinietei, atâta vreme cât cuantumul despăgubirii prevăzute de art. 8 din ordonanță este egal cu valoarea rovinietei pe un an. Susține că despăgubirea și rovinieta au același scop, și anume acoperirea cheltuielilor de finanțare a lucrărilor de construcție, modernizare, întreținere și reparație a drumurilor naționale.

Arată că fapta săvârșită (contravenția) este sancționată de două ori, prin aplicarea amenzii contravenționale, dar și prin obligarea la plata despăgubirii, în condițiile în care nu există în fapt o pagubă, ci numai o taxă pentru folosirea drumurilor. Mai arată că, prin comunicarea cu întârziere a procesului-verbal de contravenție, se creează posibilitatea săvârșirii mai multor contravenții de același fel, fapt ce duce la îmbogățirea fără justă cauză a statului, încălcându-se, în același timp, prevederile art. 47 din Constituție.

Consideră că dispozițiile de lege criticate contravin principiului egalității în drepturi a cetățenilor, precum și celui la libera circulație, deoarece contravenientul plătește, în plus față de cetățeanul care nu a săvârșit contravenția, și o amendă contravențională.

Arată că, prin plata dublă (a despăgubirii, respectiv a rovinietei), se încalcă prevederile constituționale potrivit cărora sunt interzise orice prestații impuse în afara celor prevăzute de legea fiscală.

În același timp, autorii excepției susțin că prevederile art. 8 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 nu îndeplinesc cerințele de previzibilitate impuse de dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, deoarece nu reglementează, într-o manieră clară și previzibilă, natura juridică a tarifului de despăgubire, și nici modalitatea de aplicare a dispozițiilor privind plata acestuia, astfel încât persoanele împuternicite și autoritățile publice chemate să aplice norma criticată sunt puse în situația de a stabili în mod aleatoriu aceste aspecte.

Ca urmare a examinării prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 15/2002, destinatarul normei juridice, respectiv utilizatorul drumurilor naționale, ar putea trage concluzia că tariful de despăgubire reprezintă contravaloarea rovinietei pe 12 luni și că, odată achitat acest tarif, va avea o rovinieta valabilă pentru această perioadă. Obligativitatea achitării de către contravenient a tot atâtor amenzi și tarife de despăgubire câte fapte contravenționale se presupune că acesta ar fi săvârșit apare astfel ca fiind excesivă, în sensul că ar putea conduce la plata unor sume disproporționate în raport cu pericolul social al faptei.

În ceea ce privește pretinsa neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (6) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, autorii nu arată în ce mod acestea contravin prevederilor constituționale invocate.

Judecătoria Găești apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Tribunalul Ialomița - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (3) și (6) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 este neîntemeiată. Invocă în acest sens jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 57/2012.

Avocatul Poporului și-a exprimat punctul de vedere în Dosarul nr. 100D/2011 al Curții Constituționale, ocazie cu care a apreciat că prevederile art. 8 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 sunt constituționale, prin Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 instituindu-se tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România pentru toate vehiculele înmatriculate și pentru toți utilizatorii români și străini, structurat în funcție de perioada de parcurs și staționare, încadrarea în clasa de emisii poluante, masa totală maximă autorizată și numărul de axe. De asemenea, textul de lege criticat nu conține elemente de natură să determine un tratament inegal sau discriminatoriu între utilizatorii de vehicule.

În același timp, precizează că a ridicat direct în fața Curții excepția de neconstituționalitate a textului criticat, apreciind că acesta contravine dispozițiilor art. 1 alin. (5), art. 11 și 20 din Constituție.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îi reprezintă dispozițiile art. 8 alin. (3) și (6) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, astfel cum a fost modificată prin Ordonanța Guvernului nr. 8/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 30 ianuarie 2010, cu următorul cuprins: "(3): Contravenientul are obligația de a achita, pe lângă amenda contravențională, cu titlu de tarif de despăgubire, în funcție de tipul vehiculului folosit fără a deține rovinieta valabilă, sumele stabilite potrivit anexei nr. 4. [_]

(6) Odată cu aplicarea amenzii contravenționale, utilizatorilor români care folosesc rețeaua de drumuri naționale din România fără a avea o rovinieta valabilă li se reține certificatul de înmatriculare al vehiculului până la prezentarea dovezii de achitare a tarifului de despăgubire conform prevederilor alin. (3)“.

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții, autorii excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 11 referitor la dreptul internațional și intern, art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 25 alin. (1) referitor la libera circulație, art. 47 alin. (1) privind nivelul de trai, art. 53 alin. (1) referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 56 privind contribuțiile financiare.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, ulterior sesizării sale cu excepția de neconstituționalitate, dispozițiile art. 8 alin. (3) și alin. (6) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 au fost abrogate prin art. I pct. 2 din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 24 iulie 2012. Acest aspect, însă, nu ar putea conduce la inadmisibilitatea excepției de neconstituționalitate, având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a stabilit că sintagma "în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. În același timp, însă, art. II din Legea nr. 144/2012 prevede: "Tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează“, astfel încât dispozițiile art. 8 alin. (3) și alin. (6) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, astfel cum ele au fost reglementate anterior abrogării prin Legea nr. 144/2012, nu își mai produc efectele în cauza de față. Pentru aceste considerente, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (3) și (6) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 urmează a fi respinsă ca devenită inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 alin. (3) și (6) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, excepție ridicată de Biroul Notarial Public Chiru Maria Dana în Dosarul nr. 9.854/1.748/2011 al Judecătoriei Găești și de Societatea Comercială "Nicolamar“ - S.R.L. din Iași în Dosarul nr. 8.369/94/2011 al Tribunalului Ialomița - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 13 decembrie 2012.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Toma

Publicate în același Monitor Oficial:

Comentarii despre Decizia CCR nr. 1.071 din 13.12.2012 privind excepţia de neconstituţionalitate a prev. art. 8 alin. (3) şi (6) din OG nr. 15/2002 - aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România