Decizia CCR nr. 386 din 26.06.2014 privind excepţia de neconstituţionalitate a disp. art. II din Legea nr. 144/2012 pt. modificarea OG nr. 15/2002 - aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din...

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, excepție ridicată de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - Direcția Regională Drumuri și Poduri Iași în Dosarul nr. 1.088/316/2012 al Tribunalului Galați - Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 232D/2014.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată și menționează jurisprudența în materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4. Prin Decizia nr. 164/2014 din 25 februarie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 1.088/316/2012, Tribunalul Galați - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România.

5. Excepția a fost ridicată de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - Direcția Regională Drumuri și Poduri Iași într-o cauză având ca obiect soluționarea plângerii formulate împotriva unui proces-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții, aflată în stadiul procesual al recursului.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul consideră, în esență, că textul de lege criticat contravine principiului neretroactivității legii, întrucât se aplică și unor situații care au luat naștere înainte de intrarea sa în vigoare, și principiului tempus regit actum și, prin aceasta, dispozițiilor Codului civil referitoare la aplicarea în timp a legilor. De asemenea, afirmă că textele criticate vizează o singură ipoteză, aceea a tarifelor aplicate și contestate, fără a face referire la tarifele aplicate și necontestate sau contestate tardiv, aspect ce creează discriminare între categoriile de contravenienți corespunzătoare acestor situații.

7. Tribunalul Galați - Secția contencios administrativ și fiscal opinează în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate. În raport cu cuantumul tarifului de despăgubire și cu autoritatea la bugetul căreia se virează sumele respective, instanța apreciază că acest tarif are caracterul unei sancțiuni contravenționale, intrând sub incidența excepțiilor prevăzute de art. 15 din Constituție.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul - raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 24 iulie 2012, potrivit cărora "Tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, aplicate și contestate in instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează. "

12.În opinia autorului excepției, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (2) care consacră principiul neretroactivității legii și ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi.

13. Examinând excepția de neconstituționalitate invocată, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate exercitat prin prisma unor critici identice cu cele din prezenta cauză, formulate de același autor al excepției, dar în alte dosare. Spre exemplu Decizia nr. 112 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 25 aprilie 2014, Decizia nr. 36 din 21 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 4 martie 2014, Decizia nr. 505 din 5 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 21 ianuarie 2014, și Decizia nr. 385 din 1 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 25 noiembrie 2013.

14. Astfel, Curtea Constituțională, respingând ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate, a reținut că prin reglementările cuprinse în Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România reprezintă transpunerea în legislația națională a Directivei nr. 1.999/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 1999 de aplicare a taxelor la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri. Astfel, legiuitorul a instituit obligația plății unui tarif pentru utilizarea rețelei de drumuri naționale din România, aplicabil tuturor utilizatorilor români și străini pentru toate vehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România.

15. Potrivit dispozițiilor art. 8 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă, iar cuantumul amenzilor este prevăzut în anexa nr. 2. De asemenea, alin, (3) al art. 8 impunea contravenientului obligația de a achita, pe lângă amenda contravențională, cu titlu de tarif de despăgubire, în funcție de tipul vehiculului folosit fără a deține rovinieta valabilă, sumele stabilite potrivit anexei nr. 4. Legea nr. 144/2012, prin art. I pct. 2, a abrogat dispozițiile referitoare la plata tarifului de despăgubire prevăzut de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, iar prin art. II - care formează obiectul prezentei excepții - s-a prevăzut anularea tarifelor de despăgubire aplicate și contestate până la data intrării în vigoare a legii.

16. De asemenea, Curtea a constatat că acestea au caracter retroactiv, întrucât reglementează pentru trecut cu privire la consecințele săvârșirii unei contravenții. Însă, prin abrogarea normelor legale referitoare la tariful de despăgubire, dispozițiile criticate reprezintă o prevedere legală contravențională mai favorabilă, în concordanță cu prevederile art. 15 alin. (2) din Constituție.

17. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, atât considerentele, cât și soluția pronunțată în deciziile menționate își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.

18. În ceea ce privește critica referitoare la crearea unei discriminări între categoriile de contravenienți în funcție de contestarea/necontestarea/contestarea tardivă a tarifelor aplicate, Curtea nu poate reține încălcarea principiului egalității în drepturi, întrucât dispozițiile de lege criticate se aplică în mod nediscriminatoriu tuturor persoanelor care se află în situațiile prevăzute de ipoteza normei supuse controlului de constituționalitate.