Decizia CCR privind excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 83 alin. (2) și art. 85 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstitu-ționalitate a dispozițiilor art. 82 alin. (2) și art. 85 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Gheorghe Biolan în Dosarul nr. 352/115/2015 al Tribunalului Caraș-Severin - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 892D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate invocate. În acest sens, se arată că autorul acesteia nu se află în situația prevăzută de art. 83 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, acesta referindu-se la judecătorii și procurorii eliberați din funcție prin pensionare. În aceste condiții, critica tinde la o modificare a normei în sensul includerii magistraților care, deși au decizie de pensionare, nu au optat pentru eliberarea din funcție prin pensionare, ci pentru continuarea activității; or, aceasta este o altă situație juridică decât cea prevăzută de textul legal criticat, în privința acestei categorii de judecători și procurori decizia de pensionare nu și-a produs efectele, nefiind pusă în executare.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 28 aprilie 2015, pronunțată în Dosarul nr. nr. 352/115/2015, Tribunalul Caraș-Severin - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 82 alin. (2) și art. 85 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Gheorghe Biolan într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de obligare a Casei Județene de Pensii Olt la punerea în plată a deciziei privind acordarea pensiei de serviciu cu începere din data de 1 noiembrie 2014, în lipsa decretului Președintelui României de eliberare din funcția de judecător pe care autorul excepției o deține.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 este neconstituțional în măsura în care interzice magistraților înscriși la pensie de serviciu care își continuă activitatea de magistrat după această dată să cumuleze pensia de serviciu cu veniturile realizate ca magistrat. Se consideră că există o discriminare între judecătorul înscris la pensie de serviciu care își continuă activitatea și cel eliberat din funcție prin pensionare, întrucât, deși ambii sunt titularii unui drept de pensie, numai magistratul eliberat din funcție prin pensionare beneficiază de plata pensiei de serviciu. De asemenea, există o discriminare și între judecătorul înscris la pensie de serviciu care își continuă activitatea, pe de o parte, și judecătorul care a fost eliberat din funcție prin pensionare și care au fost, ulterior, reîncadrați ca judecători, pe de altă parte, întrucât acesta din urmă realizează un cumul între veniturile obținute ca judecător și pensia de serviciu.

6. Cu privire la art. 85 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 303/2004 sunt reiterate criticile de neconstituționalitate anterior menționate, adăugându-se că sunt încălcate și prevederile art. 47 alin. (2) din Constituție, întrucât, în lipsa punerii în plată a pensiei de serviciu, este atinsă substanța acestui drept constituțional.

7. Tribunalul Caraș-Severin - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. Cu privire la constituționalitatea dispozițiilor art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 [în realitate, art. 83 alin. (2)] este menționată jurisprudența Curții Constituționale. De asemenea, se mai arată că, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituție, dreptul la pensie se exercită potrivit legii, astfel că legiuitorul este în drept să stabilească condițiile și criteriile de acordare a pensiei, modul de calcul al drepturilor de pensie, data plății acesteia.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

9. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. În acest sens, se arată că dispozițiile legale criticate se aplică în mod egal tuturor judecătorilor și procurorilor eliberați din funcție, fără nicio discriminare pe criterii arbitrare.

10. Se apreciază că legiuitorul este în drept să stabilească și să modifice, ori de câte ori apare această necesitate, condițiile și criteriile de acordare a pensiilor, modul de calcul și cuantumul acestora. De asemenea, în considerarea situației specifice a unor categorii socioprofesionale, legiuitorul poate institui tratamente juridice diferențiate atât prin condiții și criterii de acordare derogatorii, cât și printr-un mod de calcul și cuantum diferite ale pensiilor.

11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 82 alin. (2) și art. 85 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005. Curtea observă că autorul excepției de neconstituționalitate, precum și instanța judecătorească în mod greșit au reținut art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 ca fiind obiectul excepției, în realitate, autorul excepției referindu-se prin criticile sale la conținutul normativ al art. 83 alin. (2) din lege. În consecință, Curtea reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate dispozițiile art. 83 alin. (2) și art. 85 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 303/2004, texte asupra cărora urmează a se pronunța prin prezenta decizie și care au următorul cuprins:

- Art. 83 alin. (2): "(2) Judecătorii și procurorii care au fost eliberați din funcție prin pensionare pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective".

- Art. 85 alin. (3) teza a doua: "(3) [...] Plata pensiei se face de la data prevăzută în decretul Președintelui României ca fiind cea a eliberării din funcție sau, în cazul lipsei unei astfel de date, de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a decretului Președintelui României de eliberare din funcție".

14. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi și art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie.

15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în esență, autorul acesteia este nemulțumit de faptul că textele de lege criticate nu permit punerea în plată a deciziei pentru stabilirea pensiei de serviciu anterior dobândirii calității de pensionar, împiedicându-l, astfel, să cumuleze pensia de serviciu cu indemnizația aferentă calității de judecător pe care o exercită în continuare.

16. Cu privire la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 16 din Constituție, Curtea constată că, de principiu, pensia constituie o prestație de asigurări sociale care se acordă începând cu data dobândirii calității de pensionar. De aceea, o persoană care nu a dobândit această calitate nu poate beneficia de această prestație de asigurări sociale. Aceleași coordonate se aplică și în cazul pensiei de serviciu, beneficiarul acesteia trebuind să îndeplinească condițiile legale pentru dobândirea acestei calități.

17. Calitatea de pensionar în sensul Legii nr. 303/2004 se dobândește prin îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 82-86 din lege, condiții printre care se află și cea legată de eliberarea din funcție, prin pensionare, a judecătorului/ procurorului. Or, în lipsa emiterii decretului Președintelui României, judecătorul/ procurorul, chiar dacă îndeplinește condițiile de eliberare din funcție prin pensionare, nu va dobândi, în mod automat, calitatea de pensionar. În consecință, judecătorul/procurorul care nu a fost eliberat din funcție prin pensionare și nu a dobândit calitatea de pensionar nu este în aceeași situație juridică cu cel care a fost eliberat prin pensionare și a dobândit calitatea de pensionar, astfel încât tratamentul juridic aplicat în privința acestuia nu poate fi decât diferit. Faptul că, ulterior, judecătorul/procurorul pensionat se reîncadrează în muncă și cumulează pensia de serviciu cu veniturile realizate din activitatea în care s-a reîncadrat nu echivalează cu o renunțare la calitatea de pensionar, ci cu un cumul între două calități, ceea ce și determină cumulul dintre prestațiile aferente acestora.

18. Prin urmare, dispozițiile legale criticate nu sunt contrare art. 16 din Constituție, tratamentul juridic diferit aplicat judecătorului/procurorului pensionat în raport cu cel nepensionat sub aspectul punerii în plată a pensiei de serviciu datorându-se situațiilor diferite în care aceștia se află.

19. Curtea mai reține că, în sistemul public general de pensii, împlinirea vârstei de pensionare și a stagiului minim de cotizare are drept consecință încetarea de drept a contractului de muncă [art. 56 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011] și numai din acest moment asiguratul poate dobândi calitatea de pensionar în condițiile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. În niciun caz nu se poate pune în plată pensia fără dobândirea calității de pensionar, constatată ca atare. În aceste condiții, este evident că acceptarea susținerilor autorului excepției ar echivala cu acordarea unui privilegiu nepermis unei categorii socioprofesionale, contrar art. 16 din Constituție [cu privire la noțiunea de privilegiu, a se vedea Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015, paragraful 23].

20. În privința invocării art. 47 alin. (2) din Constituție, Curtea constată că acest text constituțional vizează pensiile contributive, și nu cele de serviciu (Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010), acestea din urmă fiind acordate în considerarea statutului de care se bucură o anumită categorie socioprofesională. În consecință, nu se poate reține încălcarea art. 47 alin. (2) din Constituție.