Decizia CCR nr. 444 din 16.06.2015 - excepţia de neconstituţionalitate a prev. art. 5491din Codul de procedură penală

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

DECIZIA

Nr. 444

din 16 iunie 2015

privind excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5491din Codul de procedură penală

Augustin Zegrean - președinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționaiitate a prevederilor art. 5491 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Aurelia Chirilă în Dosarul nr. 1.478/327/2014 al Tribunalului Tulcea - Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 794D/2014.

2. La apelul nominal lipsesc părțile. Magistratul-asistent referă că telegramele trimise părților Speranța Aureliana Tomescu și Andrei Viorel Tomescu s-âu întors cu mențiunea pe plic "destinatar necunoscut la adresă“, aceștia fiind citați la adresa indicată de instanța care a sesizat Curtea. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.0610/2014 ce are ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5491 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Alexandru Luca în Dosarul nr. 15.199/211/2014 al Tribunalului Cluj - Secția penală, precum și în Dosarul nr. 1.294D/2014 ce are ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5491 alin. (3) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Consiliul Local al Comunei Valu lui Traian în Dosarul nr. 30.785/212/2014 al Judecătoriei Constanța.

4. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Curtea, având în vedere obiectul parțial identic al excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 1.061D/2014 și nr. 1.294D/2014 la Dosarul nr. 794D/2014.

6. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării.

7. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.061D/2014 și nr. 1.294D/2014 la Dosarul nr. 794D/2014, care este primul înregistrat.

8. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 5491alin. (2), (3) și (5) din Codul de procedură penală ca devenită inadmisibilă, arătând că acestea au fost declarate neconstituționale prin Decizia nr. 166 din 17 martie 2015.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

9. Prin încheierile din 6 august 2014, 6 octombrie 2014 și Încheierea nr. 776 din 8 decembrie 2014, pronunțate în dosarele nr. 1.478/327/2014, nr. 15.199/211/2014 și nr. 30.785/212/2014, Tribunalul Tulcea - Secția penală, Tribunalul Cluj - Secția penală și Judecătoria Constanța au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5491din Codul de procedură penală, respectiv cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5491alin. (3) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Aurelia Chirilă și Luca Alexandru în cauze având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unor încheieri pronunțate de judecătorul de cameră preliminară, prin care s-a dispus desființarea unor înscrisuri false, și de Consiliul Local al Comunei Valu lui Traian într-o cauză având ca obiect soluționarea propunerii de desființare a unui înscris fals.

10. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că textul de lege criticat aduce atingere dreptului la apărare, accesului liber la justiție și dreptului la un proces echitabil, deoarece procedura se desfășoară în camera de consiliu, fără participarea procurorului ori a persoanelor interesate. Astfel, aceste persoane nu pot cunoaște argumentele celorlalți participanți și, prin urmare, nici contesta aceste argumente, deoarece procedura nu este publică, iar singurul act ce se comunică este o copie a ordonanței, nu pot propune probe ori combate probele administrate și nu pot formula cereri sau nu se poate invoca principiul error communis facit jus. De asemenea, părțile menționate nu pot contesta sau prezenta oral judecătorului argumentele lor, procedura fiind lipsită de contradictorialitate și publicitate. Nu este respectat nici principiul egalității armelor, intimații având o poziție procesuală inferioară celei a procurorului, care este unicul participant ce poate administra probe și învesti instanța cu cereri. Procedura reglementată de dispozițiile de lege criticate, în ansamblul său, este extrem de sumară, expeditivă, cu termene scurte și nu respectă garanțiile unui proces echitabil, mai precis egalitatea armelor și contradictorialitatea, așa cum au fost consacrate acestea de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în diverse soluții de speță.

11. Tribunalul Tulcea - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece textele de lege criticate conțin suficiente garanții care asigură echitatea procedurii de confiscare sau desființare a unui înscris. De la principiul publicității ședinței de judecată sunt prevăzute o serie de excepții, iar lipsa dezbaterilor contradictorii nu afectează echitatea procedurii de vreme ce părțile au putut depune note scrise și pot formula contestație.

12. Tribunalul Cluj - Secția penală apreciază că dispozițiile art. 5491din Codul de procedură penală sunt neconstituționale, fiind în contradicție cu art. 21 alin. (3) din Constituție, întrucât procedura de desființare a înscrisului fals, atât în primă instanță, cât și în calea de atac a contestației, se desfășoară în camera de consiliu, fiind lipsită de publicitate, aspect menit să întrețină suspiciunea părților cu privire la justa soluționare a cauzei lor. De asemenea, nu se respectă principiul contradictorialității, părțile neavând posibilitatea concretă de a propune niciun fel de probe.

13. Judecătoria Constanța apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.

14. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

15. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

16. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

17. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 5491 din Codul de procedură penală, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 15 iulie 2010, ce a fost introdus prin pct. 319 al art. 102 din titlul III al Legii nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013, având următorul cuprins:

"(1) În cazul în care procurorul a dispus clasarea sau renunțarea la urmărirea penală și sesizarea judecătorului de cameră preliminară în vederea luării măsurii de siguranță a confiscării speciale sau a desființării unui înscris, ordonanța de clasare, însoțită de dosarul cauzei, se înaintează instanței căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță, după expirarea termenului prevăzut la art. 339 alin. (4) ori, după caz, la art. 340 sau după pronunțarea hotărârii prin care plângerea a fost respinsă.

(2) Judecătorul de cameră preliminară comunică persoanelor ale căror drepturi sau interese legitime pot fi afectate o copie a ordonanței, punându-le în vedere că în termen de 10 zile de la primirea comunicării pot depune note scrise.

(3) După expirarea termenului prevăzut de alin. (2), judecătorul de cameră preliminară se pronunță asupra cererii prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea procurorului ori a persoanelor prevăzute la alin. (2), putând dispune una dintre următoarele soluții:

a) respinge propunerea și dispune, după caz, restituirea bunului ori ridicarea măsurii asigurătorii luate în vederea confiscării;

b) admite propunerea și dispune confiscarea bunurilor ori, după caz, desființarea înscrisului.

(4) În termen de 3 zile de la comunicarea încheierii, procurorul și persoanele prevăzute la alin. (2) pot face, motivat, contestație. Contestația nemotivată este inadmisibilă.

(5) Contestația se soluționează de către instanța ierarhic superioară celei sesizate ori, când instanța sesizată este Înalta Curte de Casație și Justiție, de către completul competent potrivit legii, care se pronunță prin încheiere motivată, fără participarea procurorului și a persoanelor prevăzute la alin. (2), putând dispune una dintre următoarele soluții:

a) respinge contestația ca tardivă, inadmisibilă sau nefondată;

b) admite contestația, desființează încheierea și rejudecă propunerea potrivit alin. (3).“

18. Autorii arată că textul de lege criticat aduce atingere art. 21 referitor la accesul liber la justiție și art. 24 privind dreptul la apărare din Constituție, precum și în art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională reține că prin Decizia nr. 166 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 264 din 21 aprilie 2015, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 5491alin. (2) din Codui de procedură penală sunt neconstituționale; că soluția legislativă cuprinsă în art. 5491alin. (3) din Codul de procedură penală, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunță "în camera de consiliu, fără participarea procurorului ori a persoanelor prevăzute la alin. (2)“, este neconstituțională; că soluția legislativă cuprinsă în art. 5491alin. (5) din Codul de procedură penală, potrivit căreia instanța ierarhic superioară ori completul competent se pronunță "fără participarea procurorului și a persoanelor prevăzute la alin. (2)“, este neconstituțională. De asemenea, prin aceeași decizie, a constatat că dispozițiile 5491 alin. (1) și (4) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

20. Întrucât autorii excepției formulează critici de neconstituționalitate cu privire la art. 5491 alin. (2) din Codul de procedură penală, la soluția legislativă cuprinsă în art. 5491alin. (3) din Codul de procedură penală, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunță "în camera de consiliu, fără participarea procurorului ori a persoanelor prevăzute la alin. (2)“, la soluția legislativă cuprinsă în art. 5491 alin. (5) din Codul de procedură penală, potrivit căreia instanța ierarhic superioară ori completul competent se pronunță "fără participarea procurorului și a persoanelor prevăzute la alin. (2)“, Curtea, având în vedere că încheierile de sesizare sunt anterioare pronunțării și publicării Deciziei nr. 166 din 17 martie 2015, constată, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, că excepția de neconstituționalitate a devenit inadmisibilă în privința dispozițiilor legale menționate.

21. Totodată, prin Decizia nr. 166 din 17 martie 2015, precitată, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a art. 5491 alin. (1) și (4) din Codul de procedură penală, reținând că dispozițiile de lege criticate, care reglementează competența judecătorului de cameră preliminară de a soluționa sesizările având ca obiect luarea măsurii de siguranță a confiscării speciale sau desființarea unui înscris, respectiv cu privire la depunerea contestației împotriva soluției date, nu sunt afectate de vicii de neconstituționalitate, constituind expresia aplicării prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora "Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“ (paragraful 53).

22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții cu privire la art. 5491 alin. (1) și (4) din Codul de procedură penală, soluția de respingere a excepției de neconstituționalitate pronunțată prin Decizia nr. 166 din 17 martie 2015, precum și considerentele care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză, astfel încât excepția va fi respinsă ca neîntemeiată.

23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5491 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Aurelia Chirilă în Dosarul nr. 1.478/327/2014 al Tribunalului Tulcea - Secția penală și de Alexandru Luca în Dosarul nr. 15.199/211/2014 al Tribunalului Cluj - Secția penală.

2. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5491 alin. (3) din Codul de procedură penală sub aspectul soluției legislative potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunță "în camera de consiliu, fără participarea procurorului ori a persoanelor prevăzute la alin. (2)“, excepție ridicată de Aurelia Chirilă în Dosarul nr. 1.478/327/2014 al Tribunalului Tulcea - Secția penală, de Alexandru Luca în Dosarul nr. 15.199/211/2014 al Tribunalului Cluj - Secția penală și de Consiliul Local al Comunei Valu lui Traian în Dosarul nr. 30.785/212/2014 al Judecătoriei Constanța.

3. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5491 alin. (5) din Codul de procedură penală sub aspectul soluției legislative potrivit căreia instanța ierarhic superioară ori completul competent se pronunță "fără participarea procurorului și a persoanelor prevăzute la alin. (2)“, excepție ridicată de Aurelia Chirilă în Dosarul nr. 1.478/327/2014 al Tribunalului Tulcea - Secția penală și de Alexandru Luca în Dosarul nr. 15.199/211/2014 al Tribunalului Cluj - Secția penală.

4. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Aurelia Chirilă în Dosarul nr. 1.478/327/2014 al Tribunalului Tulcea - Secția penală și de Alexandru Luca în Dosarul nr. 15.199/211/2014 al Tribunalului Cluj - Secția penală și constată că prevederile art. 5491 alin. (1) și (4) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Tulcea - Secția penală, Tribunalului Cluj - Secția penală și Judecătoriei Constanța și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 16 iunie 2015.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

Publicate în același Monitor Oficial:

Comentarii despre Decizia CCR nr. 444 din 16.06.2015 - excepţia de neconstituţionalitate a prev. art. 5491din Codul de procedură penală