HOTĂRÂRE nr. 39/2014 - Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Raport - punerea în aplicare a cadrului UE pt. strategiile naţionale de integrare a romilor COM...

Luând în considerare proiectul de opinie nr. 4C-19/238 adoptat de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 12 iunie 2014,

1. Camera Deputaților salută continuitatea în elaborarea unui cadru global și bazat pe elemente concrete în privința integrării romilor, corelat în mod clar cu strategia Europa 2020. Cadrul UE reprezintă un numitor comun pentru toate statele membre, care au la rândul lor obligația de a-l adapta fiecărei situații naționale.

2. Camera Deputaților constată că prezentul raport evidențiază pentru prima dată progresele înregistrate în cele patru domenii-cheie: educație, ocupare a forței de muncă, sănătate și locuințe, precum și în ceea ce privește combaterea discriminării și utilizarea fondurilor. De asemenea, în cadrul acestuia sunt evaluate progresele înregistrate la nivelul UE.

3. Camera Deputaților ia act și subscrie punctelor de vedere ale Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, care subliniază că din concluziile raportului se desprinde faptul că primul pas către o schimbare pozitivă în viața romilor a fost făcut atunci când fiecare stat membru și-a elaborat propria strategie națională de integrare a romilor, având ca punct de plecare cadrul UE 2011.

4. Camera Deputaților reamintește că Guvernul României a adoptat în decembrie 2011 Strategia de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității romilor pentru perioada 2012- 2020, care înlocuiește documentele de politici publice pentru romi adoptate până în 2011.

5. Camera Deputaților subliniază că, în cadrul implementării incluziunii sociale a cetățenilor români de etnie romă, a supus dezbaterilor în comisiile sale permanente proiectul de lege privind înființarea Fundației "Proiect Ferentari" (lege aflată în procedura de reexaminare, la cererea președintelui României, care are ca obiect de reglementare înființarea fundației mai sus amintite, sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului, fundație al cărei scop îl constituie derularea unor proiecte, programe și activități ce vizează incluziunea socială a cetățenilor români de etnie romă).

6. Camera Deputaților ia act și subscrie punctelor de vedere ale Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, care susține că în cadrul strategiei europene ar putea fi luate în considerare următoarele aspecte:

a) crearea structurilor etnocomunitare, formate din reprezentanți ai comunității, aleși prin vot direct sau confirmați, în cazul funcționarilor romi, și create în vederea luării unor decizii cât mai aproape de comunitate (subsidiaritate etnocomunitară). Fiecare structură etnocomunitară va putea propune și aproba măsurile de dezvoltare și management comunitar, va monitoriza situația romilor din localitatea/județul/regiunea de dezvoltare respectivă, modul de implementare a politicilor publice dedicate romilor și va elabora o bază de date referitoare la comunitățile rome, migrația romilor, ca premisă a dezvoltării unor strategii ample, pe termen mediu și lung;

b) cooperarea și parteneriatul cu administrația publică, dezvoltarea relațiilor cu instituțiile europene și diaspora romă (lobby, advocacy, monitorizare):

- creșterea autonomiei colectivităților locale prin înființarea structurilor regionale și județene, transferul de responsabilități decizionale, precum și de resurse financiare și patrimoniale, cu respectarea principiului subsidiarității;

- creșterea eficienței instituționale și creșterea transparenței în relația cu cetățenii aparținând minorității romilor în special, respectiv creșterea calității și accesului minorității romilor la servicii publice;

- crearea unei agenții europene pentru incluziunea romilor, care să gestioneze toate problemele minorității rome din toate statele UE;

c) în privința rezolvării problemelor legate de rasism, discriminare și xenofobie ar trebui adoptate "acțiuni pozitive" în toate statele europene în care trăiesc romi. Acest lucru ar fi necesar pentru a asigura o egalitate de șanse reală. Principiul egalității de tratament nu împiedică un stat să mențină sau să adopte măsuri specifice destinate prevenirii ori compensării dezavantajelor care au la bază originea rasială sau originea etnică, măsuri care să vizeze saltul de la o cultură populară slab alfabetizată la o cultură modernă, integratoare în setul de valori ale contemporaneității;

d) adoptarea unor politici publice specifice:

- strategia europeană, națională și/sau regională ar trebui să aibă ca obiective garantarea egalității și integrării romilor și/sau nomazilor în viața socială, economică și politică, promovarea autonomizării și consolidării capacităților grupurilor sociale vizate, sensibilizarea ansamblului societății față de cultura și modul de viață a/al romilor și/sau nomazilor, garantarea respectării identității romilor și/sau nomazilor și asigurarea unei protecții eficiente împotriva rasismului Politicile publice referitoare la romi și/sau nomazi ar trebui să fie elaborate pe baza următoarelor principii:

• continuarea unei abordări fondate pe drepturi globale, dinamice și integrate;

• recunoașterea diversității comunităților de romi și/sau nomazi și a necesităților lor, care cer răspunsuri variate și flexibile;

• favorizarea participării romilor și/sau nomazilor ca o componentă esențială a strategiilor care îi vizează la toate stadiile, de la elaborare până la punerea în acțiune a implementării, monitorizării și evaluării și a promovării consolidării capacităților comunității;

• asigurarea unei monitorizări eficiente a implementării strategiei prin repere și criterii clar definite pentru a obține cele mai bune rezultate;

• o legislație comună care să impună autorităților responsabilitatea de a promova egalitatea și nediscriminarea și de a aloca resursele necesare pentru ca aceasta să devină posibilă;

• abordarea problemelor romilor din spațiul european ar trebui să se fundamenteze pe o evaluare a necesităților, profundă și științific determinată, realizată de autorități, dar care să țină cont de organizațiile rome active pe teren;

• efectuarea unui set de recensăminte la nivelul statelor membre UE, care să identifice situația reală a romilor, în vederea adoptării unui set coerent de politici publice;

• politicile publice pentru romi și/sau nomazi ar trebui să includă o revizuire a practicilor legislative și administrative existente, pentru a garanta o implementare coerentă;

• bugetul de stat ar trebui să prevadă resurse financiare suficiente, în măsura posibilității pe termen lung, pentru a garanta implementarea, monitorizarea și evaluarea politicilor publice pentru romi;

• guvernele ar trebui să furnizeze un suport bugetar durabil în favoarea participării romilor și/sau nomazilor la elaborarea, implementarea, monitorizarea strategiei;

• autoritățile locale și/sau regionale ar trebui să includă acțiuni specifice destinate ameliorării condițiilor de viață a romilor și/sau nomazilor în planificarea bugetară locală și/sau regională pentru a garanta o finanțare suficientă pentru implementare;

• diferitele politici publice destinate ameliorării situației romilor ar trebui să fie adoptate prin intermediul unui text juridic, lege în plan național, directivă în plan european, pentru a asigura durabilitatea acestora;

• ar trebui folosit un dispozitiv de implementare suficient de finanțat și dotat cu personal la scară europeană, națională, regională și locală;

e) dezvoltarea cooperării dintre instituțiile românești responsabile de gestionarea migrației și cele relevante din țările de destinație, cu scopul realizării unei diagnoze privind evoluția ponderii migranților de etnie romă în sectorul informal și cu locuire insalubră, și implementarea unor măsuri în funcție de rezultatele acestei diagnoze:

• reinserția migranților întorși în țară pe piața locală a muncii;

• clarificarea drepturilor și obligațiilor și evidențierea beneficiilor pozitive ale diversității și societății multiculturale, în vederea realizării unei schimbări bazate pe respect mutual între minoritățile etnice, emigranți și ceilalți cetățeni europeni;

• în vederea întreruperii ciclului de transmitere a sărăciei și excluziunii către generațiile următoare se impune asigurarea unui cadru care să ofere șanse egale pentru toți copiii în sistemul educațional;

• ameliorarea situației materiale a copiilor implică creșterea venitului familiei prin sprijin direct - fie financiar, fie sub forma furnizării unor servicii sociale de bază -, precum și prin măsuri de facilitare a accesului ambilor părinți la piața forței de muncă;

• monitorizarea cu ajutorul unor indicatori care să măsoare efectele programelor naționale sau interstatale cu privire la romi;

• acțiuni ferme din partea instituțiilor europene care să preseze actori statali în luarea unor decizii care să sporească participarea activă a romilor în societățile în care trăiesc

7. Camera Deputaților precizează că în România, ca și în alte state membre, s-au făcut eforturi considerabile pentru integrarea romilor sedentari, însă doar strategiile naționale nu sunt suficiente pentru rezolvarea cu succes a problemelor acestora, mai ales a romilor nomazi.

8. Camera Deputaților recomandă Comisiei Europene, ținând cont de problematica și cerințele prezentate mai sus, introducerea pe agenda de lucru a unei dezbateri privind realizarea unei strategii inovatoare axate pe recunoașterea etniei rome ca etnie europeană, în scopul promovării unui set de principii care să stea la baza elaborării unui proiect unic european dedicat acestei minorități, și nu doar un cadru pentru strategiile naționale de integrare a romilor cum există în prezent.