HOTĂRÂRE nr. 73/2015 - aprobarea opiniei privind recomandarea de Recomandare a Consiliului - Programul naţional de reformă al României pt. 2015 şi care include un aviz al Consiliului - Programul de convergenţă al României pt. 2015 COM (2015) 272

Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/429, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 29 iunie 2015, Camera Deputaților:

1. Ia act că recomandările specifice de țară adresate României pentru 2015-2016 reflectă agenda economică și socială a Comisiei Europene în cadrul Semestrului european și au fost emise ca urmare a examinărilor aprofundate realizate de Comisie și Consiliu pe baza Programului național de reformă (PNR), Programului de convergență (PC), măsurilor de răspuns la recomandările specifice de țară din anii precedenți, dar și prin intermediul Raportului de țară pentru România 2015; reamintește faptul că Semestrul european, introdus în anul 2010, instituie un ciclu anual de coordonare a politicilor economice și apreciază valoarea adăugată a analizei detaliate a politicii economice a României, a evaluării Programului de convergență (PC) și a Programului național de reformă (PNR).

2. Ia act de cele 4 recomandări specifice pentru țara noastră și recunoaște că în domeniile pentru care sunt făcute acestea sunt necesare reforme structurale, consolidarea redresării economice și menținerea responsabilității bugetare.

I. Referitor la prima recomandare specifică, privind stabilitatea macroeconomică:

1. Consideră că România a făcut pași importanți în cadrul procesului de consolidare a guvernanței la nivel european, în vederea îmbunătățirii procesului de evaluare a reformelor adoptate și implementate în statele membre.

2. Este de acord că România trebuie să fie precaută în privința politicilor fiscale în care a realizat progrese pentru ca rezultatul obținut în stabilitatea macroeconomică să poată fi menținut.

II. Referitor la a doua recomandare specifică, privind politica bugetară și impozitarea:

1. Consideră că recomandările din domeniul fiscal-bugetar reprezintă o continuare firească a recomandărilor specifice de țară din 2014 în acest domeniu și reafirmă intenția de a duce la bun sfârșit acordul actual.

2. Amintește că, în ultimii ani, România a adoptat măsuri destinate consolidării fiscale și reducerii considerabile a deficitelor bugetare, până în momentul atingerii unui deficit de 1,5% în 2014. Menținerea disciplinei fiscale rămâne în atenția României, dar trebuie luate în considerare nevoile specifice ale unei economii cu decalaj față de media celorlalte state membre ale UE.

3. Consideră că relaxarea fiscală:

- devine necesară îndeplinirii țintelor sociale asumate în cadrul Strategiei Europa 2020, mai ales pentru combaterea sărăciei și a riscului de excluziune socială;

- poate contribui la îmbunătățirea mediului de afaceri, iar creșterea eficienței și transparenței administrației publice conduce, în mod direct, la asigurarea condițiilor pentru implementarea celorlalte reforme. Noile reforme incluse în cadrul PNR pentru 2015 se înscriu în coordonatele europene, fiind adaptate la condițiile economice și sociale actuale din România.

4. Recunoaște că recenta reducere a contribuției de asigurări sociale (CAS) plătite de angajator a redus povara fiscală asupra muncii, dar într-un mod nețintit, și amintește că au fost luate primele măsuri de reorganizare a administrației fiscale românești. Nivelul impozitelor de mediu a crescut în 2014, ajungând aproape de media Uniunii Europene.

III. Referitor la a treia recomandare specifică, privind:

A. Piața muncii:

1. Ia act că în documentul Comisiei Europene se subliniază că, deși s-au înregistrat unele îmbunătățiri în 2014, ratele de ocupare a forței de muncă și de activitate continuă să fie scăzute în rândul femeilor, al tinerilor, al vârstnicilor și al cetățenilor de etnie romă, finanțarea măsurilor active de pe piața forței de muncă rămânând și ea scăzută, și subliniază următoarele:

a) Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) lansează un program în care angajatorii vor primi subvenții de sute de euro pentru noi locuri de muncă și stagii de ucenicie. Ținta acestuia este integrarea profesională a 441.000 de tineri între 16 și 24 de ani. Pe primele două axe angajatorii vor putea intra pe proiecte, în special prin schemele prin care locurile de muncă vor fi subvenționate. Este un beneficiu clar pentru un angajator. Companiile mari, deși sub 1% ca număr între firmele românești, asigură peste 1,3 milioane de locuri de muncă și peste 41% din cifra de afaceri totală a mediului privat;

b) alocarea financiară specială din inițiativa "Locuri de muncă pentru tineri" va fi angajată prin proiecte eligibile până la sfârșitul anului 2015. În acest sens, Ministerul Fondurilor Europene are în vedere lansarea cererilor de propuneri de proiecte pentru tinerii din categoria NEET (respectiv tinerii care nu au un loc de muncă și nu urmează o formă de învățământ sau de formare profesională);

c) se vor căuta soluții de finanțare pentru tineri privind: pachete personalizate, recomandare și participare la programe de formare, posibilități de stagii de ucenicie și de practică, posibilitatea de a se angaja la un nou loc de muncă, iar acesta să fie subvenționat;

d) angajatorii sunt încurajați să intre în parteneriat cu instituțiile de învățământ, să dezvolte împreună programe de formare, care să includă și componente de formare la locul de muncă, stagii de ucenicie.

2. Arată că România:

- sprijină activ procesul desfășurat în cadrul Semestrului european 2015, prin participarea la dezbaterile din principalele comitete din domeniul ocupării forței de muncă (EMCO), al protecției sociale (SPC) și al politicilor financiare (EFC);

- conștientizează necesitatea accelerării eforturilor la nivel național, în scopul atingerii țintei Europa 2020. În acest sens, prioritățile pe termen mediu ale Guvernului rămân, în continuare, legate de consolidarea redresării economice și crearea de locuri de muncă.

3. În ceea ce privește transferurile sociale în vederea reducerii sărăciei, domeniu evidențiat în document cu eficacitate limitată, amintește că "Strategia națională privind includerea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020" a fost adoptată de Guvern în luna mai 2015.

B. Educația:

1. Este de acord cu principalele provocări în domeniul educației evidențiate de Comisia Europeană, dar amintește că România a început deja abordarea acestora. Au fost implementate măsuri de îmbunătățire a învățământului profesional și tehnic și a fost conceput un Program național dedicat educației și îngrijirii timpurii, pentru perioada 2014- 2019, care va intra în vigoare în anul școlar 2015-2016.

2. Semnalează că România a înregistrat progrese semnificative în modernizarea sistemului de educație și de formare profesională, prin adoptarea unor măsuri precum:

a) consolidarea clasei pregătitoare;

b) continuarea modernizării curriculare;

c) promovarea Metodologiei de elaborare și revizuire a planurilor-cadru și programelor școlare: a fost definitivat procesul de revizuire a programelor școlare pentru învățământul primar, inclusiv pentru elevii din școlile cu predare în limbile minorităților naționale;

d) încurajarea participării școlare;

e) creșterea numărului de elevi înscriși la școala profesională și încurajarea participării la învățământul superior a tinerilor provenind din grupuri cu risc ridicat;

f) alocarea a 592 granturi de studii universitare de licență pentru tinerii de etnie romă pentru anul universitar 2014-2015 și acordarea a circa 15.000 de burse sociale pentru studenții cu venituri reduse.

3. Referitor la rata promovabilității specifică faptul că elevii care nu au promovat, dar au absolvit liceul, au participat la examenul de certificare a calificării profesionale care ce le conferă dreptul de a dobândi un certificat de calificare de nivel 4 în sistemul european de calificări EQF, ceea ce le oferă posibilitatea angajării pe piața muncii.

4. Menționează că, în cadrul unui proiect european din Programul ERASMUS+, se află în curs de realizare un studiu de fezabilitate pentru dezvoltarea programelor de formare profesională în sistem dual, studiu pe baza căruia va fi dezvoltat un master-plan, care va avea în vedere asigurarea condițiilor pentru formare profesională în sistem dual în România.

C. Sănătatea:

1. Recunoaște că este nevoie ca Strategia națională de sănătate 2014-2020 să fie continuată, în scopul de a elimina unele disfuncționalități, precum cele legate de gradul redus de accesibilitate a pacienților la serviciile medicale moderne și de calitate, dar subliniază că au fost înregistrate progrese în ceea ce privește:

a) creșterea accesului persoanelor aparținând comunităților îndepărtate și izolate la servicii medicale de calitate;

b) informatizarea sistemului de sănătate publică;

c) modernizarea infrastructurii de sănătate;

d) reducerea utilizării excesive a internărilor în spitale.

2. Subliniază că Ministerul Sănătății împreună cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate au identificat deja o serie de măsuri în vederea îmbunătățirii sistemului de finanțare din domeniul sănătății; măsurile de reformă deja introduse au redus deficitul de finanțare și au îmbunătățit standardul și eficiența serviciilor.

3. Menționează că, pentru îmbunătățirea calității sistemului de furnizare a serviciilor medicale, România derulează un proiect care are ca obiectiv calculul costurilor reale ale serviciilor spitalicești și elaborarea unor niveluri de referință pentru costurile furnizării de servicii în spitale pentru asigurarea unei gestionări eficiente a resurselor financiare din spitale.

IV. Referitor la a patra recomandare specifică, privind companiile de stat:

1. Admite că guvernanța corporativă face mai transparente și mai responsabile conducerile companiilor de stat.

2. Admite că este nevoie de măsuri rapide pentru crearea premiselor legislative și administrative care să conducă la creșterea eficienței operatorilor economici.

3. Amintește că îmbunătățirea guvernanței corporative a societăților de stat reprezintă un obiectiv asumat de Guvern și că un prim pas înainte în acest sens a fost făcut prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările și completările ulterioare, care a introdus unele reguli de guvernanță corporativă în întreprinderile de stat.