Decizia CCR nr. 1.042 din 11.12.2012 privind excepţia de neconstituţionalitate a prev. art. 1 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 - integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pt. modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 -...

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, excepție ridicată de Gabriel Plăiașu în Dosarul nr. 669/42/2011 al Curții de Apel Ploiești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 900D/2012.

La apelul nominal răspunde consilierul juridic Ioana Lazăr pentru Agenția Națională de Integritate, cu delegație depusă la dosar, lipsind autorul excepției de neconstituționalitate. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Agenției Naționale de Integritate, care solicită respingerea ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, arătând că textul de lege criticat nu încalcă principiul separației puterilor în stat, deoarece Agenția nu soluționează litigii și nu pronunță hotărâri cu autoritate de lucru judecat, ci este o autoritate administrativă ale cărei acte sunt supuse controlului judecătoresc.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, făcând referire la jurisprudența Curții, respectiv Decizia nr. 1.606 din 15 decembrie 2011, și apreciind că Agenția nu are atribuții jurisdicționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 5 aprilie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 669/42/2011, Curtea de Apel Ploiești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Legea nr. 176/2012 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Gabriel Plăiașu într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține, în esență, că prevederile art. 1 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 contravin dispozițiilor art. 1 alin. (4) și art. 116 alin. (2) din Constituție, deoarece Agenția Națională de Integritate, prin atribuțiile ce i-au fost conferite, a fost instituită - contrar normelor constituționale menționate - ca un organ administrativ cu veritabilă activitate jurisdicțională, subordonat Parlamentului. Aceasta deoarece inspectorii de integritate pot dispune efectuarea de expertize în condiții asemănătoare celor din procedura penală, iar raportul de evaluare reprezintă un adevărat rechizitoriu prin care inspectorul de integritate analizează și decide - printr-un procedeu specific funcției de judecată - dacă există sau nu un caz de incompatibilitate și, mai mult, drept consecință a activității de cercetare, Agenția sesizează organul de urmărire penală, dacă se constată că există probe ori indicii temeinice pentru săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală.

Curtea de Apel Ploiești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal arată că "se raliază“ la opinia contestatorului potrivit căreia administrarea probelor într-o astfel de procedură încalcă un principiu fundamental, acela al contradictorialității.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că "dispozițiile supuse controlului de constituționalitate sunt neconstituționale în măsura în care mențin soluțiile legislative care au fost constatate prin deciziile Curții Constituționale nr. 415 din 14 aprilie 2010 și nr. 1.018 din 19 iulie 2010, ca fiind în contradicție cu prevederile Legii fundamentale.“

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 1 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 2 septembrie 2010, dispoziții care au următorul conținut:

- Art. 1 alin. (3): "Activitatea de evaluare a declarațiilor de avere, a datelor, a informațiilor și a modificărilor patrimoniale intervenite, a intereselor și a incompatibilităților pentru persoanele prevăzute la alin. (1) și (2) se desfășoară în cadrul Agenției Naționale de Integritate, înființată prin Legea nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, republicată, denumită în continuare Agenția. Pentru președintele și vicepreședintele Agenției, precum și pentru personalul acesteia, activitatea de evaluare a averii, a intereselor și a incompatibilităților se desfășoară în cadrul Consiliului Național de Integritate.“

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile de lege criticate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat, ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii, ale art. 21 alin. (4) privind jurisdicțiile speciale administrative, ale art. 116 alin. (2) privind organele de specialitate și ale art. 126 alin. (1) privind realizarea justiției.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că asupra unor critici similare s-a pronunțat prin Decizia nr. 1.606 din 15 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 9 februarie 2012, reținând că, potrivit Legii nr. 176/2010, Agenția Națională de Integritate desfășoară doar o activitate de evaluare a declarațiilor de avere, a datelor, a informațiilor și a modificărilor patrimoniale intervenite, a intereselor și a incompatibilităților pentru persoanele prevăzute de lege, fără a desfășura o activitate de judecată, în sensul celor constatate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 415 din 14 aprilie 2010 referitoare la dispozițiile Legii nr. 144/2007.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.