Art. 1022 Noul cod civil Revocarea promisiunii de donaţie Revocarea donaţiei Donaţia

1. Ca element de noutate, noul Cod civil consacră revocarea de drept a promisiunii de donaţie. Această dispoziţie legală se coroborează cu art. 1014 NCC, care reglementează promisiunea de donaţie, şi cu art. 1279 NCC, care consacră dreptul comun în materie, respectiv promisiunea de a contracta. Prin promisiunea de a contracta se înţelege promisiunea unei persoane de a încheia un anumit act juridic, cu anumite clauze specifice contractului promis. Efectul promisiunii de donaţie constă în asumarea obligaţiei de a încheia în viitor un contract de donaţie.

2. Ca regulă generală, promitentul are

Citește mai mult

îndatorirea de a încheia contractul promis, iar în caz de neexecutare, beneficiarul poate solicita pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract, precum şi daune-interese. în cazul contractului de donaţie, având în vedere caracterul de liberalitate al acestuia, beneficiarul nu poate solicita pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract de donaţie, ci are doar posibilitatea de a pretinde daune-interese echivalente cu cheltuielile pe care le-a făcut şi avantajele pe care le-a acordat terţilor în considerarea promisiunii, potrivit art. 1014 alin. (2) NCC.

3. Promitentul nu se poate libera de obligaţia asumată decât cu acordul celeilalte părţi, în schimb, în cazul promisiunii de donaţie, se consacră în mod expres cazurile de revocare de drept: a) apariţia unuia dintre cazurile de ingratitudine prevăzute de art. 1023 NCC, b) deteriorarea excesivă a stării materiale a promitentului-donator şi c) insolvabilitatea acestuia.

4. Spre deosebire de revocarea pentru ingratitudine a contractului de donaţie, care nu operează de drept, ci trebuie dispusă de către instanţa de judecată, revocarea promisiunii de donaţie operează de drept. Instanţa de judecată, învestită cu soluţionarea cauzei, va constata numai existenţa acestor cauze de revocare pe baza mijloacelor probatorii, care vor fi administrate.