Art. 1024 Noul cod civil Cererea de revocare Revocarea donaţiei Donaţia
| Comentarii |
|
Donaţia
SECŢIUNEA a 3-a
Revocarea donaţiei
Art. 1024
Cererea de revocare
(1) Dreptul la acţiunea prin care se solicită revocarea pentru ingratitudine se prescrie în termen de un an din ziua în care donatorul a ştiut că donatarul a săvârşit fapta de ingratitudine.
(2) Acţiunea în revocare pentru ingratitudine poate fi exercitată numai împotriva donatarului. Dacă donatarul moare după introducerea acţiunii, aceasta poate fi continuată împotriva moştenitorilor.
(3) Cererea de revocare nu poate fi introdusă de moştenitorii donatorului, cu excepţia cazului în care donatorul a decedat în termenul prevăzut la alin. (1) fără să îl fi iertat pe donatar. De asemenea, moştenitorii pot introduce acţiunea în revocare în termen de un an de la data morţii donatorului, dacă acesta a decedat fără să fi cunoscut cauza de revocare.
(4) Acţiunea pornită de donator poate fi continuată de moştenitorii acestuia.
| ← Art. 1023 Noul cod civil Cazuri Revocarea donaţiei Donaţia | Art. 1025 Noul cod civil Efectele generale ale revocării... → |
|---|
Am facut domatia de proprietati imobiliare fiului cel mare in ideea personala, de mult timp asumata ca nu doresc ca dupa moartea mea, cei doi frati sa aiba a imparti ceva, asa ca am crezut ca era just sa-i donez fiului din Romania , proprietatile din Romania, iar celuilalt o sa-i donez actiunile mele din societatea din
Citește mai mult
Tenerife.Consider echitabila impartirea bunurilor evitand mostenirea lor , incat fiul cel Mare traieste in Romania, are un magazin de electronica, are o casa, si va a avea in plus, la moartea tatalui sau de care eu sunt divortiata, prin renuntarea la mostenire a fratelui mai mic, un alt apartament.
In tot ce are acest fiu mai mare partea cea mai consistenta o constituie banii castigati de mine si de fratele mai mic in Tenerife, la care s-au adaugat cele doua proprietati donate in martie.
Intrebarea mea este urmatoarea : Exista vreun mijloc legal prin care eu, mama, care n-a tinut cont de parerea fratelui mai mic cand a facut Donatia, as putea, in mod unilateral sa anulez aceasta Donatie ?
Comportamentul, fata de mine, al fiului care a acceptat donatia este cel ce ma face sa doresc sa anulez donatia si, daca ar fi posibil s-o fac la Cosulatul Roman din Madrid, in caz ca raspunsul la intrebare ar fi pozitiv.
Va multumesc anticipat pentru raspuns .
Maria Roman
1. Injuriile cuprind insultele şi orice acte cu caracter ofensator pentru donator, care afectează imaginea donatorului în societate sau care demonstrează un comportament opus recunoştinţei pe care donatarul trebuie să o manifeste faţă de persoana care i-a adus o majorare cu titlu gratuit a patrimoniului. Stabilirea relaţiilor de fapt dintre părţi, a comportamentului donatarului şi a faptelor ce pot constitui injurii grave este de competenţa instanţelor de fond. Astfel, modul în care donatara a insistat ca donatorul să fie evacuat din locuinţă a fost corect considerat ca fiind
Citește mai mult
asimilabil injuriilor grave în sensul art. 831 C. civ. 1864 [art. 1023 NCC, n.n.j, deoarece beneficiara ar fi trebuit să manifeste faţă de donatoare respect şi gratitudine, iar refuzul de a-i permite să folosească locuinţa este nejustificat, mai ales că între părţi existau raporturi de afinitate. Raporturile personale dintre donatară şi soţul acesteia, care este fiul donatoarei, nu se pot circumscrie cazurilor de ingratitudine, deoarece raporturile dintre părţile contractante trebuie să privească acţiuni sau inacţiuni ale uneia faţă de cealaltă, iar nu faţă de terţi (C.A. Craiova, dec. civ. ne 317/2009)2. Revocarea pentru ingratitudine este facultativă şi judiciară. Motivul pentru care legiuitorul nu a statuat că revocarea operează de drept este determinat de scopul pentru care se dispune măsura revocării, şi anume caracterul reparator în favoarea donatorului ofensat. S-a considerat că acesta trebuie să aibă posibilitatea de a-l
Citește mai mult
ierta pe donatar prin renunţarea la revocare şi că nu ar avea această posibilitate dacă revocarea pentru ingratitudine ar opera de drept (D. Alexandresco, Principiile, voi. II, p. 355-356).3. Acţiunea în revocarea donaţiei pentru ingratitudine are caracter strict personal, motiv pentru care poate fi intentată numai de către donator, împotriva persoanei care a săvârşit faptele imputate. Acţiunea nu poate fi exercitată de creditorii donatorului pe calea acţiunii oblice şi nici de moştenitorii acestuia, având în vedere vinovăţia exclusivă a donatarului. Revocarea donaţiei pentru ingratitudine nu se poate dispune dacă donatorul a comis el însuşi un fapt care a determinat conduita reprobabilă a donatarului (J.L. Baudouin, Y. Renaud, op. cit., tome II, p. 2645).
4. Ca regulă generală, numai donatorul are calitatea de a solicita revocarea, deoarece numai acesta poate aprecia asupra ingratitudinii donatarului şi îl poate ierta pentru comiterea faptei. Prin excepţie, moştenitorii donatorului devin titularii acţiunii în revocare pentru ingratitudine în trei cazuri: a) dacă acţiunea este declanşată de către donator şi acesta decedează pe parcursul soluţionării cauzei; b) dacă donatorul a decedat înainte de expirarea termenului de un an în care putea intenta acţiunea şi nu l-a iertat pe donatar;
c) dacă donatorul a decedat fără să fi cunoscut cauza de revocare a donaţiei. Justificarea primei excepţii constă în faptul că, de vreme ce donatorul nu l-a iertat pe donatar şi a promovat cererea de chemare în judecată, moştenitorii, continuând acţiunea promovată, respectă voinţa defunctului. Mai mult, acţiunea personală fiind exercitată, este transmisibilă moştenitorilor. Ceea de-a doua excepţie este justificată de împrejurarea că donatorul a cunoscut fapta gravă a donatarului, nu l-a iertat, însă nu a avut posibilitatea să intenteze acţiunea, ca urmare a decesului care a intervenit. Astfel, până la expirarea termenului de prescripţie, moştenitorii pot intenta acţiunea în revocarea donaţiei pentru ingratitudine. Cea de-a treia excepţie îşi găseşte justificarea în faptul că donatorul nu a cunoscut cauza de ingratitudine înainte de data decesului său, iar moştenitorii acestuia au luat la cunoştinţă în termen de un an de zile de la data decesului de comiterea faptei grave a beneficiarului. Se conferă calitate procesuală activă moştenitorilor defunctului pentru a intenta acţiunea în revocarea donaţiei, considerându-se că aceştia respectă, în realitate, voinţa donatorului, care ar fi intentat acţiunea dacă ar fi cunoscut cauza de ingratitudine, înainte de deces. Acţiunea în revocarea donaţiei nu poate fi intentată de creditorii defunctului pe calea acţiunii oblice şi nici de către creditorii moştenitorilor donatorului.
5. Acţiunea în revocarea donaţiei se poate intenta numai împotriva donatarului, nu şi împotriva moştenitorilor acestuia, deoarece, având un caracter sancţionator, nu poate fi pronunţată decât împotriva celui vinovat. însă, dacă acţiunea a fost promovată împotriva donatarului, iar acesta decedează în cursul soluţionării cauzei, acţiunea va putea fi continuată împotriva moştenitorilor donatarului. Acţiunea în revocarea donaţiei nu poate fi exercitată împotriva moştenitorilor donatarului, chiar dacă aceştia ar fi comis faptele de ingratitudine, deoarece aceştia nu au calitatea de donatari. Prin urmare, acţiunea în revocare nu poate fi promovată împotriva acestora nici pentru faptele lor personale, nici pentru faptele autorului lor (D. Alexandresco, Explicaţiunea, tom III, p. 466).
6. Termenul de exercitare al acţiunii este de un an de zile. în ceea ce priveşte natura termenului, ca element de noutate, spre deosebire de vechea reglementare, care consacra un termen de decădere, se constată că legiuitorul a reglementat acest termen ca fiind un termen de prescripţie, împrejurare ce rezultă din utilizarea verbului „se prescrie". Pe cale de consecinţă, vor fi aplicabile toate regulile consacrate în Cartea VI, Titlul I, în special regulile privitoare la cursul prescripţiei, respectiv începutul acestuia, cazurile de suspendare (art. 2532) şi cazurile de întrerupere (art. 2537), precum şi posibilitatea repunerii în termen (art. 2522). Momentul de la care începe să curgă termenul de prescripţie are un caracter subiectiv, constând în ziua în care donatorul a cunoscut că donatarul a săvârşit fapta de ingratitudine, şi un moment obiectiv, respectiv data morţii donatorului, dacă acesta a decedat fără a cunoaşte cauza de ingratitudine. Această dispoziţie reprezintă o aplicabilitate a regulii generale instituite în art. 2523 cu privire la momentul începerii curgerii prescripţiei. Stabilirea momentului în care donatorul a cunoscut comiterea faptei de ingratitudine reprezintă o împrejurare ce trebuie dovedită de către donator prin orice mijloc de probă în cazul invocării prescriptibilităţii acţiunii în revocare pentru ingratitudine. Dacă a trecut mai mult de un an de zile de la data la care donatorul a cunoscut săvârşirea faptei culpabile şi nu a fost promovată acţiunea în revocarea donaţiei, atunci se prezumă că l*a iertat pe donatar, cu condiţia ca acesta să nu fi decedat.
Spre deosebire de vechea reglementare, prin alin. (3) se dă posibilitatea moştenitorilor donatorului să poată introduce
acţiunea în revocare în termen de un an de la data morţii donato rului, dacă acesta a decedat fără să fi cunoscut cauza de revocare.
Multumesc!