Art. 1054 Noul cod civil Clasificarea legatelor Legatul Testamentul
| Comentarii |
|
CAPITOLUL III
Testamentul
SECŢIUNEA a 4-a
Legatul
Testamentul
SECŢIUNEA a 4-a
Legatul
Art. 1054
Clasificarea legatelor
(1) Legatele sunt universale, cu titlu universal sau cu titlu particular.
(2) Legatul poate fi pur şi simplu, cu termen, sub condiţie sau cu sarcină.
| ← Art. 1053 Noul cod civil Retractarea revocării Revocarea... | Art. 1055 Noul cod civil Legatul universal Legatul Testamentul → |
|---|
1. Revocarea testamentului nu poate avea loc pentru refuzul donatarului de acordare a alimentelor necesare pentru traiul donatorului. Această diferenţiere între revocarea donaţiei şi revocarea testamentului se explică prin aceea că testamentul îşi produce efectele după decesul testatorului, astfel încât beneficiarul legatului nu poate fi culpabil de neacordarea întreţinerii testatorului, în condiţiile în care întreţinerea era indisolubil legată de predarea legatului, ce se execută la data deschiderii moştenirii. Pe de altă parte, nu se poate concilia noţiunea de testament, ce îşi
Citește mai mult
produce efectele la decesul testatorului, cu inserarea în cuprinsul acestuia a unor obligaţii puse în sarcina beneficiarului ce urmează a fi prestate testatorului în timpul vieţii sale. Ca atare, chiar dacă s-ar fi stabilit refuzul îndeplinirii obligaţiei alimentare din partea pârâtului, acţiunea în revocarea testamentului pentru neexecutarea unei astfel de sarcini ar fi fost neîntemeiată. Această măsură nu putea fi luată decât de testator, în mod expres sau tacit, în timpul vieţii sale, el fiind singurul în măsură să aprecieze modul de comportare a legatarului faţă de el. De altfel, în speţă, din însuşi modul de redactare a testamentului, nu rezultă că transmisiunea proprietăţii bunurilor respective era legată de îndeplinirea unor sarcini. Dimpotrivă, din fraza „urmează ca fiul meu C. să mă întreţină, dându-mi toate cele necesare, până la încetarea mea din viaţă", rezultă că această enunţare are numai caracterul unei recomandări, fiind inserată pentru a justifica motivul pentru care testatorul a instituit legatul (Trib. reg. Bucureşti, col. I, dec. civ. nr. 171/1959, în C.D. 1959, p. 193 şi în D.N. Theohari, Liberalitaţi, p. 208-209).2. Legatul este un act juridic unilateral, o liberalitate, un act morţiş causa.
3. Legatele pot fi clasificate după mai multe criterii. Astfel, în funcţie de obiectul lor distingem între: a) legate universale, când au ca obiect întregul patrimoniu succesoral (spre exemplu, legatul tuturor bunurilor mobile şi imobile); b)
Citește mai mult
legate cu titlu universal, când au ca obiect o fracţiune din patrimoniul succesoral (spre exemplu, legatul tuturor bunurilor imobile sau legatul tuturor bunurilor mobile); c) legate cu titlu particular, când au ca obiect un bun individual determinat.4. După legătura cu modalităţile, legatele se pot clasifica în legate pure şi simple şi legate afectate de modalităţi: sarcina, termenul, condiţia.
5. Legatul pur şi simplu este acea dispoziţie testamentară care nu este afectată de modalităţi. Drepturile legatarului iau naştere la momentul deschiderii moştenirii.
6. în cazul legatului cu termen, efectele produse sunt diferite după cum suntem în prezenţa unui termen suspensiv sau a unui termen extinctiv. Legatul cu termen suspensiv produce efecte din momentul deschiderii moştenirii. Executarea legatului este însă amânată până la momentul realizării termenului (spre exemplu, dispoziţia testamentară prin care testatorul stabileşte că suma de bani obiect al legatului revine legatarului la 1 an de la data deschiderii moştenirii testatorului). Prin urmare, legatarul va putea cere predarea legatului numai la data împlinirii termenului, chiar dacă este proprietarul obiectului legatului de la data deschiderii moştenirii. Legatul cu termen extinctiv produce efecte de la data deschiderii moştenirii, însă la momentul împlinirii (realizării) termenului dreptul conferit de legat se stinge pentru viitor (spre exemplu, dispoziţia testamentară prin care testatorul prevede că lasă legatarului legatul fructelor civile ale unui imobil pe timp de 5 ani de la data morţii testatorului). în ipoteza morţii legatarului anterior împlinirii termenului extinctiv, dreptul legat se transmite moştenitorilor legatarului decedat. Dacă testatorul nu precizează data de la care începe sa curgă termenul, acesta va curge fie de la data întocmirii testamentului, fie de la data deschiderii moştenirii (V. Stoica, Drept civil. Moştenirea legala şi testamentară, Ed. Editas, Bucureşti, 2005, p. 166), în caz de litigiu, instanţa judecătorească urmând să stabilească acest moment în baza probaţiunii administrate.
7. Condiţia care afectează legatul poate fi suspensivă sau rezolutorie. în cazul legatului sub condiţie suspensivă, legatarul nu devine proprietar al bunurilor obiect al legatului la momentul deschiderii moştenirii, ci numai la data realizării condiţiei (eveniment viitor şi nesigur ca realizare, de care depinde naşterea dreptului; bunăoară, dispoziţia testamentară prin care testatorul lasă unei persoane o sumă de bani care i se va da după terminarea studiilor), moment de la care legatul produce efecte retroactive, în sensul că legatarul este considerat proprietar retroactiv, de la data deschiderii moştenirii. în cazul legatului sub condiţie rezolutorie, legatarul devine proprietar al bunurilor obiect al legatului de la momentul deschiderii moştenirii, însă realizarea condiţiei are ca efect desfiinţarea legatului, retroactiv, de la data deschiderii moştenirii (bunăoară, dispoziţia testamentară prin care testatorul prevede că proprietatea asupra unui bun imobil se transmite legatarului cu condiţia ca acesta să nu se căsătorească în următorii 5 ani calculaţi de la data decesului testatorului). în situaţia nerealizării condiţiei sau atunci când este sigur că acea condiţie nu se va realiza, legatul se consolidează definitiv.
8. în cazul legatului cu sarcină, legatarul devine proprietarul legatului de la data deschiderii moştenirii, iar neexecutarea sarcinii (care poate consta într-o obligaţie de a îndeplini ceva - a da sau a face - ori într-o obligaţie de abstenţiune - obligaţia de a nu face) nu produce efecte până la data deschiderii moştenirii. Sarcina, ce presupune instituirea unei obligaţii de a face, a da sau a nu face, poate fi instituită de testator în beneficiul testatorului, al unui terţ sau al legatarului. Obligaţiile nu pot fi impuse de testator a fi executate de legatar în timpul vieţii testatorului, atât timp cât legatul produce efecte doar de la moartea testatorului. Astfel, în sarcina legatarului poate fi instituită obligaţia plăţii unei datorii, a suportării cheltuielilor de înmormântare, de pomenire, a publicării postum a operelor (obligaţii instituite în favoarea testatorului), obligaţia întreţinerii unei rude a testatorului (obligaţie instituită în favoarea unei terţe persoane), obligaţia de folosire a sumei de bani obiect al legatului pentru finalizarea studiilor universitare, obligaţia de folosire a sumei de bani obiect al legatului pentru continuarea unei lucrări de care legatarul este interesat (obligaţie instituită în beneficiul legatarului).
9. Legatul cu sarcină, ca orice legat, poate fi acceptat sau refuzat de legatar. Dacă legatarul acceptă legatul, el este obligat să execute sarcina impusă de testator, sancţiunea neexecutării fiind revocarea judecătoreasca a legatului la cererea moştenitorilor legali, a legatarilor universali sau cu titlu universal, şi nu a beneficiarului sarcinii, dacă acesta nu face parte din categoria moştenitorilor mai sus amintiţi (D. Alexandresco, Explicaţiunea, vot. III, p. a 2-a, p. 446, C. Hamangiu, Codul civil adnotat, voi. II, 1925, p. 358; I. Rosetti-Bâlânescu, Al. Bâicoionu, Drept civil român, voi. III, p. 543-544) ori executarea silită a sarcinii la cererea beneficiarului sarcinii sau a executorului testamentar.
10. Dacă un legat cu sarcină s-a stipulat în favoarea a doi legatari şi dacă sarcina este divizibilă, fiecare poate executa sarcina pentru partea sa.
11. Legatul cu sarcină se deosebeşte de legatul sub condiţie suspensivă, prin aceea că sarcina nu are ca efect suspendarea naşterii sau executării dreptului legat, ci în caz de neexecutare din culpa legatarului, afectează numai eficacitatea legatului. în schimb, în cazul legatului sub condiţie suspensivă, naşterea dreptului legat depinde de realizarea condiţiei (condiţia suspensivă suspendă, aşadar, naşterea dreptului legatarului, dreptul gratificatului fiind realizat numai dacă se îndeplineşte condiţia suspensivă). în cazul legatului sub condiţie suspensivă, dreptul legatarului se naşte la data realizării condiţiei, în timp ce în cazul legatului cu sarcină dreptul ia naştere la data deschiderii moştenirii.
12. Legatul cu sarcină se diferenţiază şi de legatul sub condiţie rezolutorie prin aceea că, în timp ce sarcina este obligatorie, putând fi adusă la îndeplinire prin executare silită, în natură sau prin echivalent, condiţia nu poate fi impusă legatarului, care are drept de a alege între a îndeplini condiţia cu consecinţa păstrării legatului ori a nu o îndeplini cu consecinţa pierderii legatului. Totuşi, sarcina produce efecte asemănătoare cu cele ale condiţiei rezolutorii, întrucât, atât în caz de neexecutare a sarcinii, cât şi în cazul neîndeplinirii condiţiei rezolutorii, dreptul gratificatului, care a luat naştere ca şi când liberalitatea a fost pură şi simplă, este desfiinţat retroactiv (M. Eliescu, Moştenirea şi devoluţiunea ei, p. 229).
13. Acceptarea sau renunţarea la legat nu poate avea loc decât după moartea testatorului, întrucât succesiunea se deschide doar la momentul morţii, astfel că dreptul legatarului de a accepta legatul ori de a renunţa la el se poate naşte legal numai din momentul morţii testatorului.
14. Legatarul nu poate fi obligat să accepte un legat împotriva propriei voinţe. Prin urmare, în cazul unui legat cu sarcină, acceptarea acestuia şi executarea sarcinii impuse anterior decesului testatorului nu pot avea loc. Dacă s-ar accepta posibilitatea ca legatarul să execute sarcinile impuse înaintea morţii testatorului ar însemna să se recunoască efectele testamentului anterior morţii testatorului (A. Nicolae, Consideraţii teoretice şi practice asupra legatului cu sarcină, în Dreptul nr. 2/1999, p. 32), deşi pe întreaga durată a vieţii sale testatorul poate modifica aşa cum crede de cuviinţă propriul testament.
15. Revocarea legatului pentru neîndeplinirea sarcinii se dispune numai de instanţa de judecată, are caracter judiciar, în timp ce condiţia operează de drept, instanţa judecătorească constatând numai efectele produse ca urmare a realizării acesteia. Acţiunea în revocare este prescriptibilă în termenul general de 3 ani prevăzut de art. 2517 NCC, care curge, potrivit art. 2523 NCC, de la data la care titularul dreptului material la acţiune a cunoscut sau trebuia să cunoască faptul neexecutării sarcinii. Dacă înăuntrul termenului de prescripţie legatarul începe sau reia executarea sarcinii, suntem în prezenţa unei întreruperi a cursului prescripţiei, potrivit art. 2537 pct. 1 NCC.