Art. 1050 Noul cod civil Conversiunea formei testamentare Formele testamentului Testamentul

1. Un testament care este nul datorită unor vicii de formă poate fi considerat valabil ca altă formă de testament, dacă îndeplineşte cerinţele de valabilitate a acestuia din urmă. Astfel, testamentul autentic lovit de nulitate pentru nerespectarea formei autentice poate fi valabil ca testament olograf, dacă este scris, semnat şi datat de testator. Este consacrat astfel principiul conversiunii formei testamentare.

2. O formă simplificată de testament (care se aseamănă cu testamentul mistic sau secret reglementat de Codul civil din 1864, neprevăzut în noul Cod civil) o constituie testamentul

Citește mai mult

internaţional, reglementat de Convenţia de la Washington din 26 octombrie 1973 privind legea uniformă asupra formei testamentului internaţional (Convenţia nu a fost ratificată de România). Acest testament internaţional se redactează în scris de testator sau de o altă persoană, cu orice mijloc şi în orice limbă (art. 3 al Convenţiei), în prezenţa unei persoane împuternicite şi a doi martori, în faţa cărora testatorul este obligat să citească dispoziţiile sale de ultimă voinţă ori să declare că cele cuprinse în testament reprezintă ultima sa voinţă, după care semnează actul. După semnarea actului, documentul se predă testatorului ori împuternicitului acestuia pentru păstrare şi conservare, întocmindu-se un proces-verbal care atestă respectarea dispoziţiilor legale în materie. Procesul-verbal este întocmit în două exemplare, un exemplar ataşându-se în mod obligatoriu testamentului. Testamentul internaţional face dovadă până la proba contrară în privinţa menţiunilor cuprinse în testament, respectiv până la înscrierea în fals în privinţa menţiunilor făcute de persoana abilitată în cuprinsul atestatului (art. 14 din Convenţie; a se vedea în acest sens şi G. Boroi, L. Stonciulescu, Instituţii, p. 584). Lipsa formei scrise, a declaraţiei şi semnăturii testatorului, a semnăturii împuternicitului sau a martorilor atrage sancţiunea nulităţii absolute a testamentului. însă un asemenea testament nul pentru vicii de formă produce efecte dacă îndeplineşte cerinţele prevăzute de lege pentru altă formă testamentară.

3. Oricare ar fi domeniul de aplicare a art. 1050 NCC, ceea ce se converteşte va fi doar forma testamentului, şi nu actul juridic însuşi, deoarece testamentul nu se transformă într-un alt act juridic [îndrumar notarial, voi. I, p. 386).

Se consacră legislativ o soluţie doctrinară a cărei aplicare este dificil de transpus în practică, în condiţiile în care nu mai este reglementată forma testamentului mistic. Ar putea fi cazul unui testament autentic nul pentru vicii de formă, care poate fi valabil ca testament olograf, dacă sunt îndeplinite condiţiile de formă pentru acesta din urmă. În cazul în care nu ar fi îndeplinite condiţiile de fond şi de formă ale actului autentic notarial (întocmirea lui de către o persoană necompetentă, lipsa semnăturii notarului public etc.), instanţa ar putea dispune conversia testamentului

Citește mai mult

„autentic” într-un testament olograf, în măsura în care acesta îndeplineşte toate condiţiile cerute de art. 1.041 noul cod civil.

Un alt exemplu ar fi cel al „testamentului internaţional” (o formă simplificată de testament mistic, secret), formă introdusă prin Convenţia de la Washington din 26 octombrie 1973 privitoare la legea uniformă asupra formei testamentului internaţional, elaborată sub egida UNIDROIT (Institutul internaţional pentru unificarea dreptului privat). Convenţia are în anexă o lege care reglementează o formă nouă de testament, susceptibilă de a fi admisă în dreptul intern al tuturor ţărilor care o ratifică. România nu a ratificat Convenţia încă, dar legiuitorul poate să fi avut în vedere perspectiva unei viitoare ratificări. Astfel, potrivit art. 1.2. din Legea uniformă asupra formei testamentului internaţional, testamentul internaţional nul datorită nerespectării unor cerinţe specifice lui poate fi valabil ca altă formă de testament, dacă întruneşte cerinţele impuse de lege pentru acesta. Oricare ar fi domeniul de aplicare al art. 1.050 NCC, ceea ce se converteşte va fi doar forma testamentului şi nu actul juridic însuşi, deoarece testamentul nu se transformă într-un alt act juridic.

Un alt argument al aplicării regulii conversiei formelor testamentare ar fi principiul enunţat la art. 1.268 alin. (3) NCC în materia contractelor, potrivit căruia „clauzele se interpretează în sensul că pot produce efecte, iar nu în acela în care nu ar putea produce
niciunul.”