Art. 1151 Noul cod civil Modul de efectuare a raportului Raportul donaţiilor Partajul succesoral şi raportul
| Comentarii |
|
Partajul succesoral şi raportul
SECŢIUNEA a 2-a
Raportul donaţiilor
Art. 1151
Modul de efectuare a raportului
(1) Raportul se face prin echivalent. Este considerată ca nescrisă dispoziţia care impune donatarului raportul în natură.
(2) Cu toate acestea, donatarul poate efectua raportul în natură dacă la data cererii de raport este încă proprietarul bunului şi nu l-a grevat cu o sarcină reală şi nici nu l-a dat în locaţiune pentru o perioadă mai mare de 3 ani.
(3) Raportul prin echivalent se poate realiza prin preluare, prin imputaţie sau în bani.
(4) Raportul prin preluare se realizează prin luarea din masa succesorală de către moştenitorii îndreptăţiţi la raport a unor bunuri, pe cât posibil de aceeaşi natură şi calitate cu cele care au format obiectul donaţiei, ţinând seama de cotele succesorale ale fiecăruia.
(5) În cazul raportului prin imputaţie, valoarea donaţiei se scade din partea moştenitorului obligat la raport.
(6) În cazul raportului în bani, cel obligat la raport va depune la dispoziţia celorlalţi moştenitori o sumă de bani care reprezintă diferenţa dintre valoarea bunului donat şi partea din această valoare ce corespunde cotei sale succesorale.
| ← Art. 1150 Noul cod civil Excepţiile de la obligaţia de raport... | Art. 1152 Noul cod civil Căile de realizare a raportului... → |
|---|
2. Prin dispoziţiile noului Cod civil, raportul în natură a fost prohibit, donatarul neputând fi obligat să readucă efectiv la masa succesorală bunul obiect al liberalităţii. Astfel, este „considerată ca nescrisă dispoziţia care impune donatarului raportul în natură" [L. Stănciulescu, Succesiuni, p. 236). Clauzele considerate nescrise pot fi privite ca nulităţi absolute şi parţiale care, însă, operează de drept (6. Boroi, L. Stănciulescu, Instituţii, p. 204).
3.
Citește mai mult
Ca excepţie la interdicţia de mai sus, „donatarul poate efectua raportul în natură dacă la data cererii de raport este încă proprietarul bunului şi nu l-a grevat cu o sarcină reală şi nici nu l-a dat în locaţiune pentru o perioadă mai mare de 3 ani" (L. Stănciulescu, Succesiuni, p. 236).4. Raportul prin luare mai puţin (prin echivalent) dă posibilitatea moştenitorului obligat la raport să păstreze bunul donat, restituind valoarea lui. Acesta se poate realiza pe trei căi:
a) Prin preluare. Deci, comoştenitorii cărora li se datorează raportul iau din masa succesorală o parte egală cu valoarea donaţiei raportabile, pe cât posibil formată din obiecte de aceeaşi natură cu cele donate, după care restul bunurilor moştenirii se împart între toţi comoştenitorii. Regula cuprinsă de art. 1151 alin. (4) NCC este aplicabilă atât bunurilor mobile, cât şi celor imobile. De exemplu, defunctul a lăsat doi copii A şi B şi bunuri în valoare de 10 milioane lei (iar în timpul vieţii a donat copilului A un bun în valoare de 2 milioane lei). Copilul B va lua din masa succesorală bunuri în valoare de 2 milioane lei, iar restul de 8 milioane lei se va împărţi, în mod egal, între copiii A şi B, fiecare luând câte 4 milioane lei.
în final, copilul A va lua 4 milioane lei, plus donaţia de 2 milioane lei, iar copilul B va lua 6 milioane lei.
b) Prin imputaţie. în această situaţie, valoarea bunurilor ce urmează a fi supuse raportului va fi reunită fictiv la masa succesorală. Valoarea donaţiei se scade din partea cuvenită moştenitorului obligat la raport, astfel încât acesta din urmă va culege o porţiune care reprezintă diferenţa dintre partea sa succesorală şi valoarea donaţiei. De exemplu, masa succesorală va fi de 12 milioane lei, din care 10 milioane lei activul brut şi 2 milioane lei donaţia supusă raportului. Cei doi copii ai defunctului au dreptul la câte 6 milioane lei. în cazul copilului A (care a primit donaţia), valoarea bunului donat (2 milioane lei) se scade din partea sa succesorală (6 milioane lei), el urmând să primească bunuri în valoare de 4 milioane lei. Astfel, copilul A va primi bunuri în valoare de 4 milioane lei şi va rămâne cu donaţia raportabilă de 2 milioane lei, iar copilul B va primi bunuri în valoare de 6 milioane lei, în acest fel egalitatea dintre comoştenitori fiind asigurată.
c) Prin bani. în acest caz, cel obligat la raport va aduce la masa succesorală o sumă de bani ce reprezintă diferenţa dintre valoarea bunului donat şi partea din această valoare ce corespunde cotei sale succesorale. în această situaţie, este de presupus ca valoarea donaţiei să fie mai mare decât valoarea părţii din moştenire cuvenite moştenitorului gratificat. De exemplu, defunctul a lăsat doi copii A şi B şi bunuri în valoare de 10 milioane lei, iar în timpul vieţii a donat copilului A un bun în valoare de 12 milioane lei; A va trebui să aducă la masa succesorală suma de 7 milioane lei. în baza art. 1147 alin. (1) NCC, copilul A poate renunţa la moştenire, păstrând bunul donat. în cazul acceptării forţate însă, copilul A va depune la masa succesorală suma de 12 milioane lei, care reprezintă valoarea bunului donat (L. Stânciulescu, Succesiuni, p. 237-238).
5. în cazul în care raportul imobilelor se face în natură, prin readucerea efectivă a imobilului la masa succesorală, aceasta înseamnă că donaţia şi, respectiv, dreptul exclusiv de proprietate al donatarului se desfiinţează cu efect retroactiv - moartea donatorului operând ca o condiţie rezolutorie - imobilul devenind proprietatea indiviză a comoştenitorilor, iar donatarul-moştenitor debitorul restituirii bunului faţă de coproprietari (Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, p. 361, 368).
► „Art. 764. Raportul se face sau în natură, sau scăzându-se valoarea sa din partea celui obligat a face raport (C. civ. 738, 739, 765 şi urm., 772 şi urm.)";
► „Art. 765. (1) Raportul se poate pretinde în natură pentru imobile; când cel ce a primit imobilul l-a înstrăinat sau ipotecat, înaintea deschiderii succesiunii, raportul în natură nu este obligatoriu. (2) Raportul în acest caz se preţuieşte după valoarea ce imobilul a avut în momentul deschiderii succesiunii (C. civ. 651Ţ;
► „Art. 770. (1) Când un succesibil primeşte, cu dispensă de raport, un
Citește mai mult
dar care excede porţiunea disponibilă, raportul excedentului se face în natură, dacă întoarcerea excedentului este posibilă. (2) în caz contrar, dacă excedentul trece peste jumătatea valorii imobilului, donatarul raportă imobilul în întregimea lui şi prelevă asupra mesei valoarea porţiunii disponibile; dacă această porţiune trece peste jumătatea valorii imobilului, donatarul poate ţine imobilul în întregimea lui, ia însă mai puţin din celelalte bunuri ale succesiunii, şi recompensează pe coerezii săi, sau în bani, sau oricum altfel (C. civ. 739, 741, 764 şi urm., 794 şi urm. 841 şi urm.)";► „Art. 772. Raportul mobilelor se face luându-se mai puţin din celelalte bunuri ale succesiunii. El se calculează pe valoarea ce mobilele aveau în momentul facerii darului, după statul estimaţiei anexat actului de dar; în lipsa acestui stat, după estimaţia experţilor, făcută pe preţul cel mai just (C. civ. 739, 764)".
La alin. (1) se consacră principiul raportului prin echivalent, şi nu în natură.