Art. 1396 Noul cod civil Categorii de obligaţii Dispoziţii generale

1. Noul Cod civil reglementează distinct modalităţile obligaţiilor, care ţin seama de contribuţiile doctrinare şi jurisprudenţiale. O modalitate fixează efectele în timp ale unei obligaţii, cu scopul fie de a le întârzia, fie de a le stinge. Modalităţile privesc existenţa obligaţiei (condiţia), exigibilitatea acesteia (termenul), obiectul (alternative, facultative, conjuncte), precum şi pluralitatea subiectelor (solidare, indivizibile, conjuncte). în cea mai mare parte, dispoziţiile sunt similare celor din Codul civil anterior, termenii juridici folosiţi fiind însă adaptaţi societăţii din

Citește mai mult

prezent.

2. Există trei categorii de obligaţii: obligaţiile pure şi simple, obligaţiile simple şi obligaţiile afectate de modalităţi. Obligaţiile pure şi simple nu sunt susceptibile de modalităţi.

3. 0 modalitate permite unei persoane să nu lase să treacă o perspectivă de câştig, chiar dacă ea nu are actualmente mijlocul de a executa obligaţia. Voinţa părţilor poate astfel să determine forţa în timp a obligaţiilor lor; încet-încet, apar şi ipoteze în care legea este cea care supune obligaţia unei modalităţi (P. Malourie, L. Aynes, P. Stoffel-Munck, op. cit., p. 729).

4. Complexitatea obligaţiilor poate să rezulte din aceea că ele pot fi afectate de modalităţi sau din împrejurarea că ele au o pluralitate de obiecte sau o pluralitate de subiecte (C. Stotescu, C. Bîrsan, TGO, p. 389).

5. Dacă, aşa cum am menţionat, modalităţile sunt elemente neesenţiale, accesorii, secundare ale actului juridic, putând, prin urmare, lipsi din conţinutul actului, nu mai puţin există unele categorii de acte juridice civile nesusceptibile de modalităţi. în această categorie intră, de exemplu, actele juridice condiţie precum căsătoria şi înfierea; ca acte juridice patrimoniale trebuie să ne referim la acceptarea sau refuzarea unei succesiuni. Indiferent de ceea ce le-ar fi specific, este vorba, deci, de acte juridice care nu pot fi afectate nici de termen, nici de condiţie (T. lonoşcu, E.A. Barasch et alii, op. cit., voi. I, p. 297).

6. Unele acte juridice se află într-o situaţie diferită, în sensul că, fiind susceptibile de a fi afectate de termen, nu pot fi afectate de condiţie. Astfel, în contractele economice, obligaţiile - fiindcă prin executarea lor se asigură îndeplinirea sarcinilor de plan - nu pot fi asumate sub condiţie. Incertitudinea legată de o condiţie ar pune sub semnul întrebării îndeplinirea însăşi a sarcinilor de plan. Or, după cum s-a subliniat la noi, în literatura juridică şi în practica arbitrală sarcina de plan este incompatibilă cu condiţia (Ibidem).

7. Pe de altă parte, există acte juridice în care stipularea de modalităţi - termenul -constituie „situaţia lor juridică normală", „prin însăşi natura lor", ele fiind „în dependenţă de realizarea unor evenimente viitoare în ce priveşte efectele lor", modalităţile înfăţişându-se, aşadar, în aceste acte, ca „inerente" actului juridic. în acest sens, sunt indicate, cu titlu de exemplu, testamentul, care nu produce efecte decât la moartea testatorului, contractul de împrumut, contractul de locaţie, contractul de furnizare (evident, cu unele excepţii) şi cel de antrepriză (Ibidem).