Art. 1400 Noul cod civil Condiţia suspensivă Condiţia

CAPITOLUL II
Condiţia

Art. 1400

Condiţia suspensivă

Condiţia este suspensivă atunci când de îndeplinirea sa depinde eficacitatea obligaţiei.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 1400 Noul cod civil Condiţia suspensivă Condiţia




Ion Filimon 8.08.2015
JURISPRUDENTĂ

1. Clauza potrivit căreia în ipoteza în care imobilul nu ar fi scutit de naţionalizare „pierderea cade exclusiv în sarcina şi în pericolul cumpărătorului", inserată în contracte, greşit a fost calificată ca o condiţie rezolutorie, întrucât evenimentul (naţionalizarea) era realizat. Clauzele convenţiilor încheiate după naţionalizarea imobilului trebuie interpretate în sensul că părţile au prevăzut o condiţie suspensivă, în sensul art. 1017 C. civ. 1864, care constă în încetarea efectelor naţionalizării şi ieşirea bunului din proprietatea statului. Condiţia suspensivă s-a realizat
Citește mai mult prin emiterea dispoziţiei Primarului municipiului în favoarea pârâtei, fiindu-i restituită în natură o parte din imobil, iar pentru o altă parte acordându-i-se despăgubiri. Până la împlinirea condiţiei cursul prescripţiei extinctive nu a curs, potrivit art. 7 alin. (3) din Decretul nr. 167/1958 (I.C.C.J., s. civ. şi de propr. int., dec. nr. 3768/2010).

2. A considera că obligaţia de plată a preţului asumată de pârâtă a fost supusă în cadrul procedurii concilierii - dată fiind intenţia reclamantei de a cumpăra linia electrică - unei condiţii suspensive, în contextul inexistenţei unui acord de voinţă în acest sens la momentul naşterii obligaţiei de plată (condiţia suspensivă afectând naşterea obligaţiei), reprezintă o inconsecvenţă juridică a deciziei atacate, dincolo de faptul că, în fapt, evenimentul caracterizat drept condiţie suspensivă, şi anume intenţia reclamantei de achiziţionare a bunului, se constituie şi se califică într-o condiţie pur potestativă care, conform art. 1010 C. civ. 1864, este sancţionată cu nulitatea obligaţiei astfel asumată. în altă ordine de idei, dacă concilierea s-ar fi finalizat cu stingerea litigiului într-una din variantele propuse, cum ar fi „compensarea" între obligaţia de plată a pârâtei generată de contractele de prestări servicii şi obligaţia reclamantei de plată a preţului bunului pe care s-a angajat să-l cumpere, nu s-ar fi ajuns la situaţia sesizării instanţei de judecată cu rezolvarea aceluiaşi litigiu. Nu se poate însă vorbi de existenţa unei compensări câtă vreme preţul cumpărării nici nu a fost convenit; condiţia suspensivă afectează naşterea obligaţiei iar pentru operarea compensării art. 1145 C. civ. 1864 impune existenţa unor datorii deopotrivă lichide şi exigibile (I.C.C.J., s. com., dec. nr. 19/2011).

3. Atunci când un cumpărător a renunţat la beneficiul condiţiei suspensive care consta în obţinerea unei autorizaţii de construire, nerealizarea acestei condiţii nu are ca efect caducitatea promisiunii de vânzare (Cass., s. a lil a civ., 12 ianuarie 2010, J.C.P. nr. 4).

4. Este ţinut de o obligaţie alternativă de restituire în natură sau în echivalent bănesc depozitarul care a primit marfă cu titlu de depozit-vânzare cu prevederea că preţul mărfii va fi achitat pe măsură ce se fac vânzări, iar la scurgerea unui anumit timp stocul va fi facturat depozitarului. în consecinţă, este greşită hotărârea care reţine că obligaţia pentru depozitar de a plăti bijuteriile care i-au fost încredinţate s-a contractat sub condiţia suspensivă a nerestituirii bijuteriilor nevândute în termenul de 6 luni fără plată, pe motiv că această condiţie este pur potestativă, executarea ei depinzând de voinţa discreţionară a depozitarului, deşi debitorul era ţinut de o obligaţie alternativă de restituire în natură sau în echivalent (Cass., s. I civ., 16 mai 2006, Bull. civ. I, nr. 248).
Răspunde
Ion Filimon 8.08.2015
1. Spre deosebire de art. 1017 C. civ. 1864, în actuala reglementare, condiţia este suspensivă atunci când de îndeplinirea sa depinde eficacitatea obligaţiei, nu şi însăşi existenţa raportului obligaţional.

2. Ca aplicaţie, în baza art. 1681 NCC, vânzarea este pe încercate atunci când se încheie sub condiţia suspensivă ca, în urma încercării, bunul să corespundă criteriilor stabilite la încheierea contractului ori, în lipsa acestora, destinaţiei bunului, potrivit naturii sale. Dacă durata încercării nu a fost convenită şi din uzanţe nu rezultă altfel, condiţia se consideră îndeplinită în cazul
Citește mai mult în care cumpărătorul nu a declarat că bunul este nesatisfăcător în termen de 30 de zile de la predarea bunului. în cazul în care prin contractul de vânzare părţile au prevăzut că bunul vândut urmează să fie încercat, se prezumă că s-a încheiat o vânzare pe încercate (a se vedea voi. III, comentariul nr. 1 de la art. 1681).

3. în temeiul art. 1737 NCC, dreptul convenţional de preempţiune în legătură cu un imobil se notează în cartea funciară. Dacă o asemenea notare a fost făcută, acordul preemptorului nu este necesar pentru ca acela care a cumpărat sub condiţie suspensivă să îşi poată înscrie dreptul în cartea funciară, în temeiul contractului de vânzare încheiat cu proprietarul. înscrierea se face sub condiţia suspensivă ca, în termen de 30 de zile de la comunicarea încheierii prin care s-a dispus înscrierea, preemptorul să nu notifice biroului de carte funciară dovada consemnării preţului la dispoziţia vânzătorului.

4. în baza art. 2524 NCC, dacă prin lege nu se prevede altfel, în cazul obligaţiilor contractuale de a da sau de a face prescripţia începe să curgă de la data când obligaţia devine exigibilă şi debitorul trebuia astfel s-o execute. Dacă dreptul este afectat de o condiţie suspensivă, prescripţia începe să curgă de la data când s-a îndeplinit condiţia.

5. Este valabilă condiţia ce subordonează obţinerea unui împrumut achiziţionării unui bun, deoarece realizarea condiţiei depinde în acelaşi timp de voinţa debitorului şi de aceea a unui terţ, chiar şi nedeterminat - eventualul împrumutător (Cass. com., 22 noiembrie 1976, JCPG 1976. II. 18903). Dacă cumpărătorul nu solicită împrumutul, condiţia este reputată a fi îndeplinită prin aplicarea art. 1178 (C. civ. fr.) (Cass. civ. 3f, 25 aprilie 1978, Bull. civ. III, n° 158; JCPG, 1979. II. 19056). Efectuând demersuri incomplete pe lângă organismul împrumutător, carenţă motivată de insuficienţa demonstrată a aportului său personal, cumpărătorul sub condiţie a împiedicat realizarea condiţiei suspensive; în acest caz, conform art. 1178, această condiţie trebuie să fie considerată ca îndeplinită. Aceste clauze sunt atât de curente, încât Legea Scrivener le-a consacrat, pentru a proteja cumpărătorul-împru-mutat atunci când acesta este un consumator (P. Malaurie, L. Aynes, P. Stoffel-Munck, op. cit., p. 737).
Răspunde
Ion Filimon 8.08.2015
Reglementarea anterioară: C. civ. 1864: „Art. 1017. Obligaţia, sub condiţie suspensivă, este aceea care depinde de un eveniment viitor şi necert. Obligaţia condiţională nu se perfectează decât după îndeplinirea evenimentului (C. civ. 1004,1012 şi urm., 1022,1115 pct. 5,1296,1770,1885)".
Răspunde