Art. 1494 Noul cod civil Locul plăţii Condiţiile plăţii Plata
| Comentarii |
|
Plata
SECŢIUNEA a 3-a
Condiţiile plăţii
Art. 1494
Locul plăţii
(1) În lipsa unei stipulaţii contrare ori dacă locul plăţii nu se poate stabili potrivit naturii prestaţiei sau în temeiul contractului, al practicilor statornicite între părţi ori al uzanţelor:
a) obligaţiile băneşti trebuie executate la domiciliul sau, după caz, sediul creditorului de la data plăţii;
b) obligaţia de a preda un lucru individual determinat trebuie executată în locul în care bunul se afla la data încheierii contractului;
c) celelalte obligaţii se execută la domiciliul sau, după caz, sediul debitorului la data încheierii contractului.
(2) Partea care, după încheierea contractului, îşi schimbă domiciliul sau, după caz, sediul determinat, potrivit prevederilor alin. (1), ca loc al plăţii, suportă cheltuielile suplimentare pe care această schimbare le cauzează.
| ← Art. 1493 Noul cod civil Cesiunea de creanţă în locul... | Art. 1495 Noul cod civil Data plăţii Condiţiile plăţii Plata → |
|---|
1. în lipsa unei stipulaţiuni a părţilor asupra locului unde să se facă plata, ea urmează a se face la domiciliul debitorului, potrivit regulii de drept comun înscrise în art. 1104 C. civ. 1864 şi art. 59 C. corn. (în prezent abrogat, n.n.). Prin urmare, în materie de vânzare, când prin contract nu se arată altfel, plata preţului trebuie a se face la domiciliul cumpărătorului, el fiind debitorul preţului. Aşa fiind, când instanţa de fond, în speţă Camera arbitrală, constată că prin contractul de vânzare a unor cereale nu s-a prevăzut în ce loc să se facă plata, iar vânzătorul n-a
Citește mai mult
dovedit că s-a prezentat la domiciliul debitorului-cumpărător la termenul stipulat pentru a cere să i se facă plata preţului, cu drept cuvânt a respins cererea vânzătorului de a se declara reziliat contractul pentru neplata preţului din culpa cumpărătorului (Cos. III, dec. nr. 364/1915, în C. Hamangiu, N. Ceorgean, op. cit., voi II, 2000, p. 685).2. în contractele de închiriere în care nu s-a prevăzut în mod expres caracterul portabil al chiriei, ea este considerată cherabilă, iar pactul comisoriu expres nu ar putea opera dacă proprietarul nu face dovada că s-a prezentat la domiciliul chiriaşului pentru a încasa chiria, iar acesta din urmă a refuzat plata ei (Cos. /, 742 din 10 martie 1924, în C. Hamangiu, N. Ceorgean, op. cit., voi. II, 2000, p. 686).
3. Faptul acceptării de către creditoare, ca excepţie, a efectuării plăţii parţiale prin alte conturi decât cele stabilite convenţional nu este de natură a modifica nici contractul în cauză şi locul plăţii în facturile emise în baza acestuia şi nici competenţa instanţei sesizate cu prezentul litigiu. în condiţiile în care locul plăţii a fost stabilit convenţional de părţi, nerespectarea clauzei contractuale privind locul plăţii de către debitoare nu poate fi invocată în argumentarea schimbării unilaterale a locului plăţii (C.A. Timişoara, s. corn., dec. nr. 328/2008, înJurindex).
4. Stabilirea competenţei teritoriale a instanţei se realizează în raport de prevederile art. 10 pct. 1 C. proc. civ., iar nu potrivit art. 10 pct. 4 C. proc. civ. Această apreciere este sprijinită şi de alte circumstanţe relevate de contractul părţilor, şi anume nu se specifică în contract locul încheierii acestuia, nici locul la care se va efectua obligaţia de plată a preţului serviciilor, în schimb, este precizat locul de executare a obligaţiilor pârâtei. Astfel fiind, raportat la regula competenţei teritoriale a instanţelor statornicită de art. 5 şi art. 7 C. proc. civ. şi la dispoziţiile relative la competenţa teritorială alternativă conţinute de art. 10 C. proc. civ., sunt aplicabile prevederile referitoare la competenţa teritorială în raport de locul executării contractului de către pârâtă (C.A. Timişoara, s. corn., dec. nr. 978/2009, în Jurindex).
5. Obligaţia a luat naştere la sediul debitoarei. Locul plăţii este cel stabilit efectiv, respectiv locul unde se efectuează plata ca operaţiune juridică. în contractul pentru livrarea produselor farmaceutice încheiat de părţi nu este inserat cu exactitate locul plăţii, iar menţiunea plăţii contravalorii produselor prin virament, cu indicarea contului furnizorului, nu poate suplini o asemenea menţiune. în consecinţă, în lipsa stabilirii locului plăţii, se reţine că, în materie comercială, plata este cherabilă, iar nu portabilă, fiind incidente dispoziţiile art. 59 alin. (2) C. corn. (C.A. Bucureşti, s. a V-o corn., dec. nr. 123/2010, înJurindex). Notă. Art. 59 C. corn. a fost abrogat prin art. 230 lit. c) din Legea nr. 71/2011.
6. Deşi s-a susţinut că locul încheierii contractului ar rezulta din mărturisirea extrajudiciară manifestată de apărătorul ales al pârâtei în cadrul altor cauze derulate între aceleaşi părţi, nu se poate reţine că această manifestare de voinţă a reprezentantului convenţional îmbracă forma pretinsă de recurentă, deoarece, în virtutea caracterului său personal, mărturisirea produce efecte atunci când se realizează de reprezentantul legal al unei părţi, pentru un act sau fapt personal, nu de cel convenţional. Astfel, în măsura în care nu s-a putut proba în faţa instanţei locul încheierii contractului, nu pot fi reţinute dispoziţiile art. 10 pct. 4 C. proc. civ., fiind incidente dispoziţiile legale ce reglementează competenţa teritorială de drept comun, adică cea de la sediul pârâtei (art. 5 C. proc. civ.) (C.A. Constanţa, s. corn., mar. şi fiuv., cont. adm. şi fisc., dec. nr. 727/2008, în Jurindex). Notă. Art. 10 pct. 4 C. proc. civ. a fost abrogat prin art. 219 pct. 2 din Legea nr. 71/2011.
7. Remiterea ratelor prin mandat poştal nu atrage rezilierea convenţiei pentru neplata lor la casieria unităţii, locul plăţii acestora stipulat în convenţie, întrucât aceasta nu constituie o obligaţie de esenţă a contractului; clauza privitoare la locul plăţii, prevăzută în convenţie, este supletivă, iar creditorul a acceptat plata prin mandat poştal (C.A. laşi, dec. civ. nr. 1422/2000, în C.P.J.C.C.A. 2000).
2. Regula privind locul plăţii este aceea că plata se efectuează la domiciliul sau sediul debitorului, adică plata este cherabilă; de la această regulă se instituie două excepţii, respectiv în privinţa unui lucru individual determinat plata trebuie executată în locul în care bunul se afla la data încheierii contractului, iar în cazul
Citește mai mult
obligaţiilor bdneşti, acestea trebuie executate la domiciliul sau, după caz, sediul creditorului de la data plăţii, fiind o dispoziţie nouă faţă de Codul civil anterior.3. Ca regulă, locul de executare a obligaţiei de predare a unui bun determinat individual (nefungibil) este acela unde se află bunul în momentul încheierii contractului [art. 1494 alin. (1) lit. b) NCC], pe când predarea bunurilor de gen (fungibile) se face la domiciliul sau sediul debitorului din momentul încheierii contractului [art. 1494 alin. (1) lit. c) NCC), spunându-se, în acest sens, că plata este cherabilă, iar nu portabilă (G. Boroi, C.A. Anghelescu, op. cit., p. 79).
4. în cazul în care creditorul şi-a schimbat domiciliul între data încheierii contractului şi data executării plăţii, debitorul poate cere creditorului să execute prestaţia la domiciliul său, cu condiţia să îl notifice în prealabil pe creditor (/. Turcu, Noul Cod civil, p. 605).
5. Plata trebuie să fie efectuată la locul convenit de părţi. Dacă părţile nu au stabilit locul plăţii, Codul civil [din 1864, n.n.) prevede ca ea să se efectueze la domiciliul debitorului; în acest caz, plata este cherabilă. Dacă părţile au convenit ca plata să se facă la domiciliul creditorului, atunci plata este portabilă. Prin lege sau convenţia părţilor poate fi stabilit şi un alt loc al efectuării plăţii. Bunăoară, pentru locuinţele de serviciu, părţile pot conveni ca chiria să fie reţinută direct pe statul de plată a salariilor, după cum plata unor prestaţii se poate face prin operaţii efectuate în conturile bancare ale părţilor aflate la aceeaşi bancă sau la bănci diferite. Când obiectul plăţii este un bun cert şi părţile nu au stabilit locul la care ea trebuie efectuată, plata se va face la locul unde se găsea bunul în momentul încheierii contractului [art. 1104 alin. (2) C. civ. 1864] (C. Statescu, C. Bîrsan, TGO, p. 407-408).
6. Determinarea locului plăţii prezintă interes din cel puţin două puncte de vedere: a) în raport cu locul plăţii se determină cheltuielile de transport ocazionate de transportarea obiectului plăţii în acel loc; b) în raporturile de drept internaţional privat legea ţării locului unde urmează a se face plata (lex loci solutionis) este legea care cârmuieşte raporturile juridice privind executarea obligaţiei. De asemenea, ea poate fi desemnată de părţi cu titlul de lex causae, adică de lege care să cârmuiască, în întregime, raportul obligaţional (Idem, p. 408).
7. Determinarea locului prestaţiei are consecinţe practice şi asupra determinării instanţei competente în caz de litigiu (I. Turcu, Noul Cod civil, p. 606).
– părţile pot stabili locul plăţii prin contract;
– dacă nu au convenit asupra acestui element al contractului sau locul plăţii nu se poate stabili după alte criterii (natura contractului, practicile statornicite de părţi sau uzanţele), locul plăţii este:
– la obligaţiile băneşti – domiciliul ori sediul creditorului, la data plăţii;
– la obligaţia de a preda bunul – locul la care bunul se află la data încheierii contractului;
– la celelalte obligaţii – domiciliul sau sediul debitorului la data încheierii contractului.