Art. 1495 Noul cod civil Data plăţii Condiţiile plăţii Plata
| Comentarii |
|
CAPITOLUL I
Plata
SECŢIUNEA a 3-a
Condiţiile plăţii
Plata
SECŢIUNEA a 3-a
Condiţiile plăţii
Art. 1495
Data plăţii
(1) În lipsa unui termen stipulat de părţi sau determinat în temeiul contractului, al practicilor statornicite între acestea ori al uzanţelor, obligaţia trebuie executată de îndată.
(2) Instanţa poate stabili un termen atunci când natura prestaţiei sau locul unde urmează să se facă plata o impune.
| ← Art. 1494 Noul cod civil Locul plăţii Condiţiile plăţii Plata | Art. 1496 Noul cod civil Plata anticipată Condiţiile plăţii Plata → |
|---|
1. în cazul în care, prin contract, nu s-a prevăzut data la care se face plata, cumpărătorul este dator a plăti preţul la locul şi timpul în care se face predarea lucrului [C.S.J., dec. nr. 227/1995, în Dreptul nr. 2/1996, p. 107-108).
2. Contractul de împrumut implică, potrivit art. 1576 C. civ. 1864 [art. 2158 alin. (1) NCC, n.n.), obligaţia de restituire, care, dacă nu a fost prevăzută în mod expres, este subînţeleasă. în lipsa unui termen convenţional de restituire, instanţa este autorizată de art. 1582 C. civ. 1864 [art. 2162 alin. (1) NCC, n.n.) să dea împrumutatului un
Citește mai mult
termen, ţinând seama de împrejurări. Ea nu este însă îndreptăţită să considere creanţa neexigibilă şi, ca atare, să respingă acţiunea de restituire a împrumutului, deoarece o asemenea soluţie ar însemna că niciodată creditorul nu ar putea să obţină restituirea, decât la data la care debitorul ar accepta să facă plata, ceea ce este inadmisibil (Trib.jud. Hunedoara, dec. civ. nr. 732/1977, în R.R.D. nr. 5/1978, p. 58).3. Contractul de vânzare-cumpărare, având ca obiect transmiterea dreptului de proprietate asupra unui teren, prevedea că preţul a fost plătit înainte de autentificarea actului. în situaţia contabilă a vânzătorului, plata preţului apare ca fiind parţială, dar pentru diferenţa de preţ, vânzătorul nu a emis factură, decât după controlul efectuat de Camera de Conturi. în egală măsură, disciplina contabilă nu permite cumpărătorului, în afară de clauză specială inserată în contract, să efectueze plăţi neevidenţiate în acte comerciale. Se reţine culpa vânzătorului în derularea raporturilor contractuale ale părţilor, manifestată prin întârzierea emiterii facturii lucrului vândut, actul în baza căruia cumpărătorul e ţinut de plata preţului. Astfel, principiul nemo ouditur propriam turpitudinem allegans este deplin aplicabil. Data emiterii facturii determină momentul la care datoria este exigibilă şi, în consecinţă, data de la care dobânzile comerciale curg. Altfel, s-ar ajunge la situaţii de incertitudine, impreviziune şi insecuritate a raporturilor juridice, caractere străine dreptului comercial, în special (C.S.J., s. com., dec. nr. 704/2003, în A. Rusu, Executarea obligaţiilor, p. 42).
2. în situaţia în care nu s-a prevăzut niciun termen şi nici nu s-a putut determina potrivit criteriilor enumerate, iar prin natura prestaţiei sau locul executării obligaţiei este necesară existenţa
Citește mai mult
unui termen, atunci instanţa poate stabili un termen.3. Acesta este un termen pentru executarea obligaţiei; prin acesta instanţa stabileşte data când obligaţia devine scadentă şi nu trebuie confundat cu termenul de graţie, care este acordat de instanţă după ce obligaţia a ajuns la scadenţă, cu titlu de facilitate pentru executarea obligaţiei de către debitor.
4. Importanţa determinării datei plăţii decurge din posibilitatea stipulării unor penalităţi de întârziere sau din obligaţia de a efectua anumite formalităţi de punere în întârziere. De asemenea, importanţa datei plăţii se relevă în cazul instrumentelor de plată comerciale, cec, virament, bilet la ordin, cambie. De data plăţii depinde exigibilitatea obligaţiei debitorului (I. Turcu, Noul Cod civil, p. 606).
5. Plata urmează a se face atunci când datoria a ajuns la scadenţă, adică a devenit exigibilă, în această privinţă, distingem între obligaţii cu executare imediată - pure şi simple - şi obligaţii cu termen. La obligaţiile cu execuţie imediată plata trebuie făcută la momentul naşterii raportului juridic obligaţional; chiar la acel moment obligaţia a devenit exigibilă. Dacă obligaţia este cu termen, plata este exigibilă la termenul stabilit de părţi; creditorul nu poate pretinde plata înainte de îndeplinirea acestui termen. Termenul poate însă să fie prevăzut în interesul uneia dintre părţi sau în interesul ambelor părţi. Potrivit art. 1024 C. civ. 1864 [art. 1413 NCC, n.n.J, termenul este presupus întotdeauna că a fost prevăzut în favoarea debitorului, dacă nu rezultă din stipulaţie expresă sau din circumstanţe că a fost prevăzut şi în favoarea creditorului. Dacă termenul a fost prevăzut exclusiv în favoarea debitorului, cum ar fi un contract de împrumut fără dobândă, acesta poate efectua plata şi anticipat. în ipoteza în care termenul a fost prevăzut exclusiv în favoarea creditorului, plata se poate face anticipat numai cu consimţământul lui. Astfel, spre exemplu, bunul dat în depozit trebuie să se restituie deponentului imediat ce l-a cerut, chiar dacă în contract s-a prevăzut un alt termen pentru restituirea lui (art. 1616 C. civ. 1864 - art. 2115 NCC, n.n.). Dacă termenul a fost prevăzut în favoarea ambelor părţi - un contract de împrumut cu dobândă, spre exemplu -, plata trebuie făcută la acel termen. Nimic nu se opune însă ca părţile să convină şi un alt termen pentru plată, deci ea să se facă şi anticipat (C. Stătescu, C. Bîrsan, TGO, p. 316).
6. în caz de plată cu întârziere, creditorul are dreptul la despăgubiri pentru prejudiciile pe care le-a suferit ca urmare a executării cu întârziere a obligaţiei. Acordarea lor este condiţionată, în principiu, în raporturile dintre persoanele fizice, de punerea în întârziere a debitorului pe calea unei proceduri prevăzute de lege. Am văzut că instanţa poate acorda debitorului termen de graţie, în cadrul căruia poate eşalona plata [Idem, p. 316).
7. O plată tardivă presupune punerea în întârziere (I. Turcu, Noul Cod civil, p. 606).