Art. 1492 Noul cod civil Darea în plată Condiţiile plăţii Plata
| Comentarii |
|
CAPITOLUL I
Plata
SECŢIUNEA a 3-a
Condiţiile plăţii
Plata
SECŢIUNEA a 3-a
Condiţiile plăţii
Art. 1492
Darea în plată
(1) Debitorul nu se poate libera executând o altă prestaţie decât cea datorată, chiar dacă valoarea prestaţiei oferite ar fi egală sau mai mare, decât dacă creditorul consimte la aceasta. În acest din urmă caz, obligaţia se stinge atunci când noua prestaţie este efectuată.
(2) Dacă prestaţia oferită în schimb constă în transferul proprietăţii sau al unui alt drept, debitorul este ţinut de garanţia contra evicţiunii şi de garanţia contra viciilor lucrului, potrivit regulilor aplicabile în materia vânzării, cu excepţia cazului în care creditorul preferă să ceară prestaţia iniţială şi repararea prejudiciului. În aceste cazuri, garanţiile oferite de terţi nu renasc.
| ← Art. 1491 Noul cod civil Plata făcută cu bunul altuia... | Art. 1493 Noul cod civil Cesiunea de creanţă în locul... → |
|---|
legeaz.net/monitorul-oficial-330-2016/legea-77-2016-darea-in-plata
"Prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, consumatorul are dreptul de a i se stinge datoriile izvorâte din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare, prin darea în plată a imobilului ipotecat în favoarea creditorului, dacă în termenul prevăzut la art. 5 alin. (3) părţile contractului de credit nu ajung la un alt acord."
1. Nerespectarea formalităţilor de publicitate instituite de art. 131 alin. (4) din Legea nr. 31/1990, republicată, respectiv menţionarea hotărârii adunării generale a asociaţilor în registrul comerţului şi publicarea acesteia în Monitorul Oficial şi executarea hotărârii înainte de îndeplinirea acelor formalităţi (cerinţă impusă de alin. (5) al art. 131 în formularea existentă la data adoptării hotărârii], nu constituie motiv de nulitate a unei hotărâri adoptate de adunarea generală a asociaţilor, aceste formalităţi fiind instituite de legiuitor pentru asigurarea opozabilităţii
Citește mai mult
faţă de terţi. De aceea, capătul de cerere privind constatarea nulităţii absolute a contractului de dare în plată a fost respins ca neîntemeiat (I.C.C.J., s. com., dec. nr. 2267/2009).2. Acceptarea de către reclamantă a plăţii sumei în numerar, corespunzătoare predării cantităţii de grâu, echivalează, chiar dacă nu s-a încheiat un înscris în acest sens, cu o modificare de comun acord a clauzei iniţiale şi, ca atare, orice discuţie în sensul că pârâta ar mai datora peste suma achitată o diferenţă rezultată din majorarea preţului grâului este exclusă, deoarece beneficiarul lucrărilor s-a liberat în totalitate de obligaţie, prin darea în plată a sumei menţionate, astfel că în mod eronat reclamanta a procedat la recalcularea unor sume, în raport cu o obligaţie inexistentă (care a avut ca obiect predarea cantităţii de grâu şi care a fost stinsă prin plată) (I.C.C.J., s. com., dec. nr. 1185/2003).
3. Darea în plată este, după cum o indică şi numele său, un înlocuitor al plăţii, cu consecinţa liberării debitorului, care îi dă creditorului, cu consimţământul acestuia, un alt lucru decât cel care era datorat. Chiar dacă am analiza darea în plată ca o veritabilă novaţie prin schimbare de obiect, potrivit unor opinii din doctrină, odată prezent acest mod de stingere a obligaţiei şi îndeplinite condiţiile pentru a stinge în fapt obligaţia, nu se poate considera că obligaţia subzistă, urmare a asimilării cu novaţia obiectivă (I.C.C.J., s. com., dec. nr. 1102/2011).
4. Măsura reparatorie a compensării, reglementată de art. 2 alin. (3) şi art. 26 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, constituie, din punct de vedere al dreptului substanţial, o veritabilă dare în plată, care presupune, aşadar, formarea unui acord de voinţă între părţile implicate în procedura prealabilă de soluţionare a notificării. Prin urmare, atribuirea în compensare a unui bun ce aparţine deţinătorului, la alegerea persoanei îndreptăţite, dar peste voinţa titularului dreptului de proprietate, ar reprezenta o încălcare a atributului de dispoziţie juridică, o expropriere ce contravine raţiunii şi finalităţii Legii nr. 10/2001 (Trib. Dolj, s. civ., sent. nr. 287/2008, irevocabilă prin dec. nr. 838/2010 a I.C.C.J., s. com.).
2. Având în vedere principiul potrivit căruia creditorul are dreptul la îndeplinirea întocmai a obligaţiei de către debitorul său, creditorul nu poate fi silit să accepte altceva pentru stingerea datoriei, după cum nici debitorul nu se poate libera executând o altă prestaţie decât cea datorată, chiar dacă valoarea prestaţiei oferite ar fi egală sau mai mare; o altă prestaţie este posibilă numai cu acordul creditorului pentru realizare. Astfel, darea în plată, ca mijloc de stingere a
Citește mai mult
obligaţiei, este o convenţie, care trebuie să îndeplinească condiţiile de validitate a contractelor în general.3. Prin darea în plată debitorul se liberează de obligaţia contractată faţă de creditor executând o altă prestaţie.
4. Simpla acceptare a noii prestaţii nu liberează pe debitor. Darea în plată are ca efect stingerea obligaţiei la data când noua prestaţie este executată.
5. Darea în plată se aseamănă cu novaţia prin schimbare de obiect. Dar, în timp ce novaţia operează prin convenţia părţilor încheiată înainte de plată, darea în plată are loc în momentul efectuării plăţii. în acelaşi timp, novaţia este un mod de transformare a obligaţiei, pe când darea în plată duce la stingerea ei (C. Stâtescu, C. Bîrsan, TGO, p. 384).
6. în privinţa efectelor pe care le produce, darea în plată stinge datoria întocmai ca şi plata. Pentru ca să se producă efectul extinctiv al dării în plată, se cere ca, atunci când noua prestaţie constă în a da un bun individual determinat, cel care face darea în plată să fie proprietarul lucrului care înlocuieşte vechea prestaţie. în caz contrar, operaţia urmează a fi rezolvită pentru neîndeplinirea obligaţiei asumate, ceea ce va face să subziste vechiul raport juridic obligaţional, cu toate accesoriile şi garanţiile sale (Ibidem).
7. Dacă prestaţia oferită în schimb constă în transferul proprietăţii sau al unui alt drept, debitorul trebuie să garanteze pe creditor contra evicţiunii şi a viciilor ascunse ale lucrului, cu aplicarea regulilor de la contractul de vânzare (art. 1672, art. 1695-1715 NCC).
8. Creditorul are alegerea între a beneficia de aceste garanţii sau de a solicita prestaţia iniţială şi acordarea de daune, pentru acoperirea eventualului prejudiciu. în ambele situaţii, garanţiile oferite de terţi, care s-au stins ca efect al contractului de dare în plată, nu renasc în condiţiile prevăzute de art. 1683 NCC referitoare la vânzarea bunului altuia (art. 1492 alin. (2) teza finală NCC).
9. Astfel, textul art. 1683 alin. (1) NCC recunoaşte valabilitatea contractului prin care vânzătorul se obligă să transmită dreptul de proprietate asupra lucrului care în acel moment se află în proprietatea unei terţe persoane, iar obligaţia se consideră executată în condiţiile prevăzute de alin. (2) şi (3) din acest articol (obligaţia vânzătorului se consideră ca fiind executată fie prin dobândirea de către acesta a bunului, fie prin ratificarea vânzării de către proprietar, fie prin orice alt mijloc, direct ori indirect, care procură cumpărătorului proprietatea asupra bunului; dacă din lege sau din voinţa părţilor nu rezultă contrariul, proprietatea se strămută de drept cumpărătorului din momentul dobândirii bunului de către vânzător sau al ratificării contractului de vânzare de către proprietar). Garanţiile contra evicţiunii din partea unei terţe persoane nu-şi mai au aplicare dacă s-a predat creditorului un alt bun, care aparţine debitorului sau de care acesta poate să dispună. Dacă terţe persoane au oferit garanţii în favoarea debitorului pentru a-l reconforta pe creditor în cazul evicţiunilor sau în cazul viciilor lucrului, predarea prestaţiei iniţiale în locul dării în plată liberează pe garanţii implicaţi în darea în plată (/. Turcu, Noul Cod civil, p. 603-604).
10. Când darea în plată are ca obiect transferul dreptului de proprietate asupra unui bun imobil, în vederea încheierii contractului de dare în plată se vor obţine toate înscrisurile cerute de lege pentru orice alt contract care are acest efect (extras de carte funciară pentru autentificare, certificat de atestare fiscală etc.) şi se vor efectua de către notarul public toate procedurile de verificare prevăzute în sarcina lui, după caz (îndrumar notarial, voi. I, p. 558).
11. în privinţa aplicării în timp, dispoziţiile art. 1492 alin. (2) NCC sunt incidente şi obligaţiilor născute anterior intrării în vigoare a noului Cod civil, dacă darea în plată se realizează ulterior acestei date, respectiv 1 octombrie 2011.
Din interpretarea acestui text rezultă că darea în plată este un contract (presupune consimţământul ambelor părţi: creditor şi debitor) prin care debitorul se liberează de obligaţia contractată faţă de creditor executând o altă prestaţie.
Creditorul poate opta în caz de evicţiune şi vicii:
– fie ca debitorul să fie ţinut de garanţiile contra evicţiunii şi contra viciilor conform regulilor din
Citește mai mult
materia vânzării;– fie să ceară prestaţia iniţială şi repararea prejudiciului său.
În ambele situaţii enunţate mai sus, garanţiile oferite de terţi, care s-au stins ca efect al contractului de dare în plată, nu renasc [art. 1.492 alin. (2) NCC, teza finală].
Când darea în plată are ca obiect transferul dreptului de proprietate asupra unui bun imobil, în vederea încheierii contractului de dare în plată se vor obţine toate înscrisurile cerute de lege pentru orice alt contract care are acest efect (extras de carte funciară pentru autentificare, certificat de atestare fiscală etc.) şi se vor efectua de către notarul public toate procedurile de verificare prevăzute în sarcina lui, după caz.
Potrivit prevederilor art. 112 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil:
Dispoziţiile art. 1.492 alin. (2) şi ale art. 1.493 din Codul civil se aplică şi în cazul în care obligaţia s-a născut înainte de data intrării în vigoare a acestuia, dacă darea în plată are loc ulterior acestei date.