Art. 1513 Noul cod civil Procedură Punerea în întârziere a creditorului Plata

CAPITOLUL I
Plata

SECŢIUNEA a 6-a
Punerea în întârziere a creditorului

Art. 1513

Procedură

Procedura ofertei de plată şi a consemnaţiunii este prevăzută de Codul de procedură civilă.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 1513 Noul cod civil Procedură Punerea în întârziere a creditorului Plata




Ion Filimon 12.08.2015
JURISPRUDENŢĂ

1. Această procedură specială presupune două etape: o primă etapă ce începe prin somaţia prevăzută de art. 587 C. proc. civ. şi se încheie prin întocmirea de către executorul judecătoresc a procesului-verbal ce constată neprezentarea creditorului ori refuzul acestuia de a primi suma sau, după caz, primirea plăţii, şi a doua etapă, ce presupune ca, înainte de consemnare, pentru valabilitatea acesteia, să se comunice creditorului o nouă somaţie, conformă cu art. 1116 C. civ. 1864. Legiuitorul, prin art. 1114 alin. (2) C. civ. 1864, reglementează ofertele reale urmate de
Citește mai mult consemnaţiune ce liberează pe debitor şi ţin loc de plată numai dacă sunt valabil făcute; subordonează prin aceasta, în mod imperios, validitatea ofertelor formelor enunţate de lege, astfel că buna-credinţă a debitorului, oricât de manifestă ar fi, nu poate îndeplini lipsa vreuneia dintre ele. în acest sens, art. 1115 C. civ. 1864 stabileşte condiţiile care trebuie îndeplinite pentru ca ofertele să fie valabile. Oferta reală urmată de consemnaţiune eliberează pe debitor ca şi cum ar fi plătit însuşi creditorului; riscurile, în ceea ce priveşte bunul consemnat, trec asupra creditorului, iar curgerea dobânzilor este oprită, potrivit art. 1114 alin. (2) C. civ. 1864. Pentru ca debitorul să fie efectiv liberat, acesta trebuie să consemneze efectiv suma datorată; oferta singură nu are niciun efect în ceea ce priveşte stingerea datoriei. Potrivit art. 589 C. proc. civ., indiferent de valoarea sumei consemnate, cererea făcută de debitor pentru confirmarea validităţii plăţii ori prin care creditorul solicită anularea ofertei şi consemnaţiunii este de competenţa judecătoriei, ca primă instanţă. în lipsa unui text care să prevadă altfel, competenţa teritorială aparţine judecătoriei de la domiciliul pârâtului. Aceste prevederi legale se referă la competenţa şi la procedura de confirmare sau de contestare a ofertelor de plată şi a consemnaţiunilor, ele confirmând dreptul oricărei persoane interesate de a contesta oferta făcută de debitor şi însăşi consemnaţiunea sumei datorate. Contestarea plăţii sau a consemnaţiunii se va face printr-o cerere separată, astfel încât persoana interesată, cel mai adesea creditorul, nu va putea recurge la o simplă apărare sau excepţie în cadrul procedurii execuţionale, ci va trebui să formuleze o cerere distinctă, care se va soluţiona potrivit regulilor de drept comun (C.C., dec. nr. 214/2011, M. Of. nr. 261/2011). Notă. Potrivit art. 590 C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 71/2011, în termen de 15 zile de la comunicarea către creditor a procesului-verbal de constatare a efectuării plăţii şi liberării debitorului, creditorul va putea cere anularea acestuia pentru nerespectarea condiţiilor de validitate, de fond şi de formă, a ofertei de plată şi consemnaţiunii, la judecătoria în circumscripţia căreia s-a făcut consemnarea. Hotărârea este supusă numai recursului, în termen de 10 zile de la comunicare.

2. în analiza dreptului de preempţiune al chiriaşului instanţele au obligaţia de a da o interpretare sistematică, logică şi teologică textelor invocate, instanţele trebuie să analizeze întinderea dreptului de preempţiune al reclamantei raportat şi la cerinţele exercitării acestui drept, care se face, potrivit art. 20, prin oferta de plată şi consemnaţiunea reglementată de Codul de procedură civilă şi completată de dispoziţiile art. 1115 C. civ. 1864, care este sediul comun al ofertei de plată şi consemnaţiune şi care prezintă condiţiile de valabilitate a acestei instituţii şi la care face trimitere art. 590 C. proc. civ., iar potrivit art. 1115 alin. (1) pct. 3, una dintre condiţiile de valabilitate a ofertei este să fie făcută pentru toată suma exigibilă. Interpretând prin coroborare aceste texte de lege rezultă că legiuitorul a pus la dispoziţia debitorului exercitarea ofertei de plată şi consemnaţiune, iar una dintre condiţiile acestei proceduri este ca preţul să fie achitat pentru întreaga sumă exigibilă, în speţă pentru întreg imobilul. Având în vedere că legiuitorul nu a limitat în mod expres dreptul de preempţiune numai la locuinţa deţinută de chiriaş, că i-a dat dreptul de a se subroga cumpărătorului prin procedura ofertei de plată urmate de consemnarea preţului, în mod cert chiriaşului i s-a recunoscut prin acest act normativ dreptul de preempţiune neîngrădit, nelimitat, respectiv asupra întregului imobil, chiar dacă, în virtutea contractului de locaţiune, beneficia numai de o parte din imobil (C.A. laşi, s. civ., min. şi fam., dec. nr. 617/2009, în Jurindex).

3. Procedura ofertei reale de plată, aşa cum este reglementată la art. 1114-1121 C. civ. 1864 şi art. 586 şi urm. C. proc. civ., dă posibilitatea debitorului de a se libera de obligaţia faţă de creditor. Această procedură cuprinde în sine trei faze: oferta reală făcută de debitor prin intermediul executorului judecătoresc, consemnarea sumei la dispoziţia creditorului şi validarea consemnării de către instanţa judecătorească. Textul art. 1115 C. civ. 1864 prevede că, pentru validitatea consemnaţiunii, aceasta trebuie să fi fost precedată de o somaţie în care să se arate ziua, locul şi ora unde suma oferită se va depune. Articolul 587 C. proc. civ. prevede explicit ce somaţie trebuie întocmită şi conţinutul acesteia. Textul art. 590 C. proc. civ. prevede că se vor aplica şi celelalte rânduieli ale Codului civil, cuprinse în art. 1114-1121 C. civ., ceea ce înseamnă că suntem în prezenţa reglementării a două tipuri de somaţii. Somaţia trimisă de reclamanţii debitori nu respectă condiţiile impuse la art. 587 C. proc. civ., şi anume de a fi expediată prin executor judecătoresc, şi nu există vreo dovadă că, într-adevăr, somaţia ar fi fost primită de către creditor, procedura comunicării somaţiei fiind făcută prin afişare (C.A. Cluj, s. civ., mun. şi asig. soc., min. şi fam., dec. civ. nr. 1067/2008, în Jurindex).

4. Pe parcursul judecării cauzei, până la pronunţarea sentinţei apelate, au devenit exigibile mai multe chirii, iar validarea sau invalidarea consemnaţiunii se putea pronunţa, deoarece solicitarea de validare a mai multor plăţi a fost determinată de trecerea timpului. Referitor la regularitatea consemnărilor, s-a apreciat că sunt efectuate conform legii, iar singura încălcare invocată, a dispoziţiilor art. 588 C. proc. civ., nu rezultă că ar fi determinat prejudicii apelantei creditoare. Ca atare, este lipsit de relevanţă faptul că s-a făcut consemnarea odată cu somaţia, întrucât creditoarea a refuzat primirea plăţii (C.A. Bucureşti, s. a V-a corn., dec. nr. 286/2010)
Răspunde
Ion Filimon 12.08.2015
Ori de câte ori în această materie noul Cod civil cuprinde o reglementare care nu se regăseşte în Codul de procedură civilă, dispoziţiile de procedură trebuie corelate cu cele ale noului Cod civil. De exemplu, Codul de procedură civilă nu cuprinde nicio prevedere referitoare la retragerea bunului consemnat, aplicabile fiind dispoziţiile art. 1515 NCC.
Răspunde