Art. 1580 Noul cod civil Comunicarea odată cu cererea de chemare în judecată Cesiunea de creanţă în general Cesiunea de creanţă
Comentarii |
|
CAPITOLUL I
Cesiunea de creanţă
SECŢIUNEA 1
Cesiunea de creanţă în general
Cesiunea de creanţă
SECŢIUNEA 1
Cesiunea de creanţă în general
Art. 1580
Comunicarea odată cu cererea de chemare în judecată
Atunci când cesiunea se comunică odată cu acţiunea intentată împotriva debitorului, acesta nu poate fi obligat la cheltuieli de judecată dacă plăteşte până la primul termen, afară de cazul în care, la momentul comunicării cesiunii, debitorul se afla deja în întârziere.
← Art. 1579 Noul cod civil Opozabilitatea cesiunii unei... | Art. 1581 Noul cod civil Opozabilitatea cesiunii faţă de... → |
---|
1. Deşi cesionarul n-a notificat cesiunea debitorului înainte de a-l chema în judecată, debitorul nu poate invoca lipsa acestei formalităţi spre a respinge cererea cesionarului pentru că debitorul cedat poate să opună cesionarului orice mod de stingere a creanţei cedate până în momentul condamnării sale şi astfel lipsa de notificare devine fără interes pentru el (C.A. Bucureşti, 17 octombrie 1880, apud C. Hamangiu, N. Georgean, op. cit., voi. III, p. 506, nr. 6).
2. Chemarea în judecată a debitorului de către cesionar nu poate ţine locul notificării cerute de art. 1393 C. civ.
Citește mai mult
1864 [în prezent formalitatea prevăzută de art. 1578 NCC - n.a.) pentru că notificarea unei cesiuni este impusă de legiuitor pentru ca debitorul să nu plătească creanţa decât în mâinile proprietarului ei (...); deci, pentru ca poziţia părţilor să se poată schimba, adică pentru ca creanţa să fie strămutată de la cedent la cesionar faţă cu debitorul, nu este suficientă intentarea acţiunii ci este necesară notificarea cesiunii (C.A. Focşani, 15 aprilie 1885, idem, p. 506, nr. 8).3. Lipsa de notificare a cesiunii debitorului constituind o nulitate de procedură şi nefiind de esenţa cesiunii, trebuie propusă înainte de orice apărare asupra fondului, adică trebuie încă de la început să se constate calitatea şi drepturile cesionarului de a reprezenta pe cedent. Această nulitate invocată tardiv, după dezbaterea fondului, presupune renunţarea de a o mai invoca şi nu se mai poate reveni asupră-i (C.A. Bucureşti, 16 moi 1889, idem, p. 507, nr. 15).
4. Cesiunea creanţei este valabil notificată când creditorul cheamă în judecată pe debitor şi-i face cunoscut, prin chiar petiţia de intentare a acţiunii, că dânsul a cedat o parte din drepturile sale unei terţe persoane anume determinate (Cass., Idem, p. 509, nr. 28).