Art. 189 Noul cod civil Categorii de persoane juridice Dispoziţii generale

OK. Ce este Uniunea Scriitorilor din România, înscrisă în 1994 în Registrul națonal al persoanelorfără scop patrimonial, cu zeci de procese cu membrii excluși, care se prevalează în fața instanțelor de judecată de art. 85 diin O.G. 26/2000 (Persoanele juridice de utilitate publică - asociații, fundații sau alte organizații de acest fel - înființate prin legi, ordonanțe, decrete-lege, hotărâri ale Guvernului sau prin orice alte acte de drept public nu intră sub incidența prevederilor prezentei ordonanțe, ci rămân supuse reglementărilor speciale care stau la baza înființării și funcționării

Citește mai mult

lor), afirmând că este o persoană juridică de drept public (dar fără scop patrimonial, conform satutului) și e utilitate publică, datorită prevederilor de un articol al unui Decret din anul 1954 ?

1. Legislaţia Uniunii Europene a denumit persoana juridică de drept public „organism de drept public" şi a considerat, în interesul aplicării normelor privitoare la achiziţiile publice, că include orice entitate ce prezintă trei însuşiri cumulative: a fost înfiinţată pentru obiectivul specific de a satisface nevoi de interes general ce nu au un caracter industrial sau comercial; are personalitate juridică; activitatea este finanţată în mare parte de stat, de colectivităţile teritoriale ori de alte organisme de drept public sau, după caz, gestiunea sa este supusă controlului din partea acelor

Citește mai mult

organisme ori are un organ de administrare, de conducere sau de supraveghere dintre ai cărui membri mai mult de jumătate sunt numiţi de stat, de colectivităţile teritoriale sau de alte organisme de drept public. Definiţia a fost preluată în ordinea internă a tuturor statelor membre prin transpunerea Directivei nr. 2004/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 martie 2004 (J.O. L 134/2004).

2. în concepţia noului Cod civil, calitatea de subiecte de drept public se fundamentează pe metoda antitetică, generând investigarea statutului persoanelor de drept privat (art. 190 NCC). Coroborând dreptul intern cu dreptul Uniunii Europene, distincţia între categoria juridică a persoanelor de drept public şi a celor de drept privat se bazează pe minim trei criterii: statutul public sau privat al persoanei imprimat de statutul juridic public sau privat al fondatorului-creator; scopul lucrativ sau nelucrativ urmărit prin crearea persoanei juridice; subordonarea persoanei juridice unui control administrativ exercitat la nivel ierarhic superior.

3. Termenul „privat" separat de expresia „drept" nu constituie un criteriu pentru a distinge între cele două categorii de persoane, acest termen prezintă interes practic, întrucât conferă relevanţă juridică unor fapte ilicite, precum imixtiuni în afacerile private ale persoanei juridice, divulgarea şi/sau publicarea unor date sau informaţii apte să compromită public imaginea persoanei juridice private.

4. în doctrină, persoanele juridice de drept public sunt „acelea care desfăşoară activităţi în domenii de interes public" (C.T. Ungureanu, Drept civil. Partea generalâ. Persoanele - în reglementarea noului Cod civil, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2012, p. 414). într-o concepţie pragmatică, persoanele juridice de drept public au fost identificate prin raportare la stat şi la calitatea lor de componente ale celor trei puteri ale statului (6. Boroi, Drept civil. Partea generalâ. Persoanele, ed.a4-a, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2010, p. 560-561; C.T. Ungureanu p. 415-414). în considerarea însuşirii de a fi „de stat" au fost incluse în categoria persoanelor de drept public: regiile autonome, societăţile comerciale cu capital integral de stat, toate „instituţiile de stat, numite şi instituţii bugetare de stat" din domeniile învăţământ, sănătate, ştiinţă, cultură etc. (Gh. Beleiu, Drept civil român. Introducere în studiul dreptului civil. Subiectele dreptului civil, Casa de editurâ şi presâ „Şansa", Bucureşti, 1993, p. 349, 350).

5. Tradiţional, persoanele juridice de drept public urmăresc un interes general, fiind dotate cu puteri administrative şi/sau normative (legislative, statutare, regulamentare etc.), în timp ce persoanele de drept privat urmăresc interese particulare, chiar dacă, în anumite situaţii, sunt destinate să satisfacă interese publice.

6. în noua concepţie privitoare la persoanele juridice de drept public, funcţia şi actele de putere sau de autoritate publică nu mai au caracter exclusivşi absolut, unele persoane juridice fără scop lucrativ considerate prin lege de „utilitate publică" nefiind dotate cu prerogative de putere publică. Partidele politice sunt asociaţii cu caracter politic ale cetăţenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea şi exercitarea voinţei lor politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituţie. Ele sunt persoane juridice de drept public (Legea nr. 14/2003 privind partidele politice, M. Of. nr. 25/2003); Consiliul Economic şi Social este instituţie publică de interes naţional, tripartită, autonomă, constituită în scopul realizării dialogului tripartit la nivel naţional dintre organizaţiile patronale, organizaţiile sindicale şi reprezentanţi ai societăţii civile organizate (Legea dialogului social nr. 62/2011, M. Of. nr. 322/2011); Cultele recunoscute sunt persoane juridice de utilitate publică (Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, M. Of. nr. 11/2007); Patriarhia, mitropolia, arhiepiscopia, episcopia, vicariatul, protopopiatul (protoieria), mănăstirea şi parohia sunt persoane juridice de drept privat şi utilitate publică (H.G. nr. 53/2008 privind recunoaşterea Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, M. Of. nr. 50/2008). Acelaşi statut aparţine asociaţiilor şi consorţiilor create de entităţile teritoriale, universităţilor, teatrelor, filarmonicilor, spitalelor, liceelor, camerei de comerţ, industrie şi agricultură şi altor persoane juridice înfiinţate la nivel naţional sau local.

7. Funcţia de autoritate (de putere publică) nu mai este un criteriu suficient nici pentru a distinge între persoanele de drept public şi persoanele de drept privat, întrucât unele persoane juridice declarate prin legea specială „de drept public şi de interes general" nu sunt înzestrate cu o astfel de autoritate, iar altele sunt declarate ca fiind de utilitate publică, dar şi de drept privat [de exemplu, „Două sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale au dreptul ca, în limitele competenţelor autorităţilor lor deliberative şi executive, să coopereze şi să se asocieze, în condiţiile legii, formând asociaţii de dezvoltare intercomunitară, cu personalitate juridică, de drept privat şi de utilitate publicâ (s.n.). Asociaţiile de dezvoltare intercomunitarâ sunt de utilitate publică, prin efectul prezentei legi, prin derogare de la prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005" - Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată în M. Of. nr. 123/2007).

8. Numai persoanele juridice pot fi subiecte de drept public, chiar dacă în unele texte legale ar fi utilizată expresia generică de „persoane", lăsând impresia că ar exista şi persoane fizice de drept public (de exemplu, iniţial. Legea nr. 504/2002 a prevăzut că „Radiodifuzorii sunt persoane de drept public sau privat. Regimul radiodifuzorilor de drept public se reglementează prin lege organică". Legea nr. 333/2009 a complinit lacuna, statuând expres că „Radiodifuzorii sunt persoane juridice de drept public sau privat, fundaţii ori asociaţii fără scop patrimonial, precum şi persoane fizice autorizate conform legii").

9. Nici deţinerea unui domeniu public şi nici statutul creatorului respectivei persoane nu constituie criterii care separă persoana de drept public de persoana de drept privat, întrucât o societate comercială este persoană de drept privat, chiar dacă utilizează bunuri care fac parte din domeniul public (în calitate de concesionar) şi chiar dacă este creată de stat prin ministerul de resort sau de alte persoane juridice de drept public (comună, oraş, judeţ etc.). în profilul arătat, activitatea este de interes general sau public, dar nu şi societatea comercială concesionară.

10. Calitatea de persoane juridice de drept public nu este exclusivă. în anumite cazuri, aceste persoane juridice îndeplinesc, similar unui particular, acte private (acta iure gestionis) şi dobândesc calitatea de subiecte în raporturi de drept privat. Astfel, statul, judeţul, municipiul, oraşul, comuna nu sunt numai unităţi administrativ-teritoriale şi titulare ale puterii sau autorităţii publice supuse normelor de drept administrativ. Ele sunt şi titulare ale drepturilor reale asupra bunurilor din patrimoniul propriu şi al drepturilor asociative în societăţile comerciale, asociaţii de dezvoltare intercomunitară, organisme de cooperare ori parteneriat pe care le-au înfiinţat sau la care deţin participaţii sau cu privire la regiile autonome (de interes naţional sau local). în exercitarea acestor drepturi, prin intermediul reprezentantului desemnat conform legii, statul, judeţul, municipiul, oraşul sau comuna nu se pot prevala de prerogativele specifice puterii publice în raporturile juridice născute din acte de gestionare curentă sau din operaţiuni de administrare a participaţiilor sociale, având, potrivit legii, calitatea de subiecte de drept privat (Legea nr. 215/2001; Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, M. Of. nr. 98/1990; Legea nr. 31/1990).

11. împrejurarea că statul, judeţul, municipiul, oraşul, comuna şi alte persoane de drept public intră în raporturi juridice de drept privat (civil sau comercial) nu le conferă calitatea de profesionişti în sensul art. 3 NCC. Cu ale cuvinte, din punct de vedere juridic, persoanele juridice de drept public nu pot fi declarate în faliment, deoarece puterea publică nu poate fi lichidată.

12. Cu referire la încheierea, executarea sau încetarea contractelor supuse dreptului privat (civil sau comercial) la care au calitatea de parte sau de participant (în societăţi comerciale), persoanele juridice de drept public iau decizii care vor îmbrăca „haina juridică" a hotărârilor de Guvern, ordinelor miniştrilor, hotărârilor consiliilor judeţene sau locale, numai că, în aceste cazuri, persoanele juridice de drept public nu mai îndeplinesc funcţia de putere, iar prerogativele puterii publice nu pot fi extinse şi asupra acestor raporturi juridice de drept privat, astfel că hotărârile, ordinele date în materia arătată nu mai sunt acte de putere (acta iure imperii).

13. Persoanele juridice de drept privat sunt, potrivit actelor normative speciale, entităţi create cu scopuri politice, recreative, sociale, sindicale, culturale, sportive, adică pentru „realizarea unor activităţi în interes general, comunitar sau, după caz, în interesul lor personal nepatrimonial" (O.G. nr. 26/2000).

14. Sunt persoane de drept privat fără scop lucrativ şi cu interes privat: asociaţiile, fundaţiile, federaţiile asociaţiilor sau ale fundaţiilor; sindicatele, patronatele federaţiile, confederaţiile, uniunile sindicale teritoriale sau federaţiile, confederaţiile, uniunile patronale teritoriale (O.G. nr. 26/2000; Legea nr. 62/2011 a dialogului social), barourile avocaţilor, societatea profesională de avocatură (Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată în M. Of. nr. 98/2011).

15. Unele persoane juridice de drept privat prestează activităţi sau servicii de interes public: Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti (Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată în M. Of. nr. 738/2011), Camera Notarilor Publici, Uniunea Naţională a Notarilor Publici, Institutul Notarial Român (Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale, republicată în M. Of. nr. 732/2011), societatea profesională cu răspundere limitată a practicienilor în insolvenţă (O.U.G. nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă, republicată în M. Of. nr. 724/2011). „Utilitatea publică" este declarată expres doar pentru unele dintre aceste persoane (Uniunea Naţională a Barourilor din România), dar, incontestabil, însuşirea este deţinută şi de altele, chiar dacă legea nu prevede expres (Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, comisariatele judeţene pentru protecţia consumatorilor - H.G. nr. 882/2010 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, M. Of. nr. 612/2010; Autoritatea Naţională a Vămilor- H.G. nr. 110/2009 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale a Vămilor, M. Of. nr. 127/2009; Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră - O.U.G. nr. 104/2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române, M. Of. nr. 351/2001 etc.).

16. Doctrina a definit persoanele juridice de drept privat ca fiind cele care desfăşoară activităţi pentru satisfacerea unor interese personale sau colective (C.T. Ungureanu p. 415).

17. Asociaţiile şi fundaţiile rămân persoane juridice de drept privat, chiar dacă, întemeiat pe dispoziţiile O.G. nr. 26/2000, sunt recunoscute ca fiind de utilitate publică prin hotărâri ale Guvernului (de exemplu, H.G. nr. 561/2004 privind recunoaşterea Asociaţiei „Marea Lojă Naţională din România" ca fiind de utilitate publică, M. Of. nr. 344/2004; H.G. nr. 927/2005 privind recunoaşterea Asociaţiei Solidaritatea Umană, M. Of. nr. 763/2005). Aceste persoane juridice nu vor fi supuse dizolvării în cazul în care le este retras actul de recunoaştere a utilităţii publice.

18. Recunoaşterea sau retragerea recunoaşterii asociaţiilor sau fundaţiilor de a fi de utilitate publică intră în conţinutul atribuţiilor puterii publice şi se materializează în acte administrative, astfel că litigiile născute în legătură cu acestea au natură administrativă (de exemplu: H.G. nr. 1344/2008 pentru retragerea actului de recunoaştere a Asociaţiei „Domus" ca fiind de utilitate publică, M. Of. nr. 731/2008).

19. Sunt persoane juridice de drept privat cu scop lucrativ (comercial): a) societăţile comerciale în oricare formă juridică prevăzută de lege, inclusiv europeană [Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2157/2001 din 8 octombrie 2001 privind statutul societăţii europene (SE), J.O. L 294/2001; Legea nr. 31/1990); b) societăţile comerciale, indiferent de obiectul de activitate, respectiv agricol, construcţii, operaţiuni bancare şi de schimb valutar, de tranzacţionare pe piaţa bursieră şi de servicii în investiţii financiare (H.G. nr. 1481/2005 privind înfiinţarea Societăţii Comerciale „Fondul Proprietatea" SA, M. Of. nr. 1092/2005; Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, M. Of. nr. 571/2004; O.U.G. nr. 99/2006), de leasing (O.G. nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing, republicată în M. Of. nr. 9/2000) ori de asigurare şi cooperatist [Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România, M. Of. nr. 303/1995; Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1435/2003 din 22 iulie 2003 privind statutul societăţii cooperative europene, J.O. L 207/2003; Legea nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, M. Of. nr. 172/2005; Legea nr. 566/2004 cooperaţiei agricole, M. Of. nr. 1236/2004), sau de modul de organizare [Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 2137/85 din 25 iulie 1985 privind Gruparea Europeană de Interes Economic (GEIE), J.O. L 199/1985; Legea nr. 161/2003, Titlul V din Cartea I privind grupurile de interes economic, M. Of. nr. 279/2003).

20. Sunt persoane de drept privat şi „instituţiile de credit', sintagmă improprie utilizată pentru a desemna societăţile comerciale bancare, societăţile cooperatiste de credit, societăţi comerciale bancare cu obiect profilat pe economisire şi acordare de credite pentru locuinţe sau de credite ipotecare.

21. Micro-întreprinderile înfiinţate de întreprinzătorii tineri (reglementate prin O.U.G. nr. 6/2011 pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri, M. Of. nr. 103/2011) sunt persoane juridice de drept privat, având forma juridică a societăţii comerciale cu răspundere limitată cu asociat unic, supuse Legii nr. 31/1990.

22. Fondul „Proprietatea" are forma juridică a unei societăţi pe acţiuni al cărei acţionar unic este statul român, este persoană juridică de drept privat, administrată de Ministerul Finanţelor Publice prin Consiliul de Supraveghere, care, în numele şi pe seama societăţii, intră în raporturi juridice de drept privat cu asociaţii acesteia şi cu terţii.

23. Unităţile administrativ-teritoriale au dreptul să colaboreze şi să coopereze în scopul realizării în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori al furnizării în comun a unor servicii publice prin constituirea, în condiţiile legii şi în limitele competenţelor autorităţilor lor deliberative şi executive, a unor asociaţii de dezvoltare intercomunitară, ale căror înregistrare, organizare şi funcţionare sunt reglementate prin O.G. nr. 26/2000 (Legea nr. 215/2001 şi Legea nr. 273/2006 a finanţelor publice locale, M. Of. nr. 618/2006).

24. Societatea agricolă creată în baza Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură (M. Of. nr. 97/1991) este persoană juridică de drept civil, fără scop comercial, nefiind supusă Legii nr. 31/1990.